Pe parcursul lunilor noiembrie-decembrie 2015, echipa de experţi-formatori ai Centrului a fost implicată într-o activitate intensivă de monitorizare a procesului de predare-învăţare-evaluare în baza curriculumului de clasa a II-a, dar şi a rezultatelor intermediare înregistrate de elevi şi învăţători. Astfel, au fost vizitate 12 instituţii de învăţămînt primar din Chişinău, Bălţi, Fîrlădeni Căuşeni, Comrat  Ciadîr-Lunga şi Nihoreni Rîşcani.

Din partea Ministerului Educaţiei, a fost implicată nemijlocit în aceste acţiuni, alături de echipa de proiect, dna Alla Nikitcenko, consultant principal, care s-a concentrat, în mod special pe şcolile alolingve, responsabilizînd de la nivel oficial cadrele didactice, elevii, managerii şi părinţii în necesitatea învăţării şi practicării unei conduite tolerante şi a unor atitudini pozitive şi deschise faţă de identitatea şi cultura vecinului, care vorbeşte altă limbă, are altă identitate socială, culturală, lingvistică sau religioasă, dar, împreună, sînt membri ai aceleiaşi comunităţi locale şi spiritual, urmînd a edifica o societate civilizată şi paşnică, în cooperare permanentă.
Criteriile după care au observate şi analizate comportamentele elevilor şi ale învăţătorilor au fost divizate în patru categorii, oferindu-ne informaţii psihopedagogice relevante:

• Poate sau nu învăţătorul reflecta asupra atitudinii emoţionale educată de această disciplină, asupra componentelor sale şi a rolului acestora în activitatea sa profesională? (componenta emoţională);
• Ansamblul de cunoştinţe achiziţionate se aplică în toate domeniile disciplinei? (componenta cognitivă);
• Predarea învăţătorului este semnificativă din punct de vedere obiectiv: se evidenţiază propriile competenţe sociale şi profesionale? (componenta comportamentală)
• Valorile promovate de disciplină sînt incluse în sistemul propriu de valori ale cadrului didactic şi ale copiilor? (componenta axiologică).

Astfel, am observat un aport mare al disciplinei în dezvoltarea personalităţii copiilor şi a cadrelor didactice; utilitatea mare a Caietului elevului şi a materialelor audiovizuale propuse de autori, dar şi diversitatea sarcinilor interactive de învăţare şi evaluare, în care au fost antrenaţi elevii, prin care au învăţat multe lucruri noi şi utile despre alteritatea vecinului. De asemenea, menţionăm potenţialul integrator al cursului, multiplele deschideri şi provocări de sensibilizare şi exprimare culturală, de comunicare interculturală şi de soluţionare prin cooperare a problemelor din viaţa cotidiană, generate de diversitatea ce ne înconjoară.

Printre problemele semnalate de cadrele didactice, dar şi de unii elevi, au fost că unele texte din Caiet sînt prea voluminoase pentru nivelul de lectură şi înţelegere al elevilor de vîrsta dată, sînt multe cuvinte/concepte noi, dificile, dar şi realităţi/fenomene greu de perceput de către copii. De asemenea, faptul că orele opţionale, conform ultimelor decizii oficiale, sînt puse în orar doar ca ultimele în orar, a V-a sau chiar aVI-a, generează dificultăţi pentru copii, dar şi pentru transmiterea şi receptarea eficientă a mesajelor educaţionale.
În cadrul monitorizării, cadrele didactice au completat un chestionar complex, ale căror rezultate le vom face publice într-un studiu separat. Iar, ca activitate de final, anunţăm programul de formare a formatorilor în domeniu pe problematica metodologiei educaţiei adulţilor şi a conflictelor de valori, care va avea loc pe 19-20 decembrie curent, facilitat de dr.în psihologie dna Irina Brunova-Kalisetska de la Kiev.

Viorica Goraş-Postică, coordonator de proiect