În luna octombrie curent au fost realizate mai multe activităţi şi anume: 4 discuţii publice locale, o masă rotundă şi un atelier regional.
Discuţie publică realizată la Glodeni
În data de 8 octombrie a avut loc discuţia publică –  Atragerea tinerilor cu vocaţie spre a urma studii pedagogice şi cariera didactică. Moderatori:Valeriu Gorincioi, Iurie Melinte
Participanţii în număr de 29 de persoane, inclusiv 17 elevi ai claselor a XI-XII, părinţi, profesori s-au implicat activ.

Doar cîţiva elevi din cei prezenţi au menţionat ca îşi doresc să devină pedagogi. În rezultatul dezbaterii participanţii au prezentat situaţia reală din instituţiile de învăţămînt, referitor la motivarea tinerilor de a-şi continua studiile pedagogice, cauzele situaţiei date. A fost  trasat un plan de  acţiuni necesar pentru redresarea situaţiei actuale.
Constatări şi aprecieri:

• Procentul tinerilor, ce sunt gata să urmeze facultăţi pedagogice este foarte mic.
• Este necesar de identificat tinerii cu vocaţie şi stabilit la nivel de fiecare instituţie, raion o strategie de motivare a lor de a urma cariera didactică.
• E nevoie de strategii de mentorat la nivel de raion şi republică, prin care să fie sprijiniţi absolvenţii facultăţilor cu profil pedagogic.

Discuţie publică realizată la Cahul
În data de 16 octombrie a avut loc discuţia publică – Standardele profesionale în evaluarea cadrelor didactice ca instrumente de asigurare a performanţei şi a dezvoltării profesionale. Moderatori: Olga Cosovan, Sergiu Orehovschi. Participanţii în număr de 24 de cadre didactice au conştientizat necesitatea reglementării riguroase a unui fenomen atît de complex precum este evaluarea cadrelor didactice. Intenţia de a aborda această evaluare ca pe un sistem care să asigure, pe de o parte, o obiectivitate sporită în aprecierea performanţelor cadrelor didactice, pe de altă parte – să ofere o motivaţie continuă în creşterea profesională a fost salutabilă de către participanţi.
Constatări şi aprecieri:

• Discuţiile au probat existenţa în diverse colective didactice a imboldului creşterii personale şi al autodezvoltării profesionale.
• În cazul unui text oficial judicios elaborat, managerii instituţiilor de învăţămînt ar avea un argument în plus să-şi stimuleze subalternii întru obţinerea unor performanţe profesionale tot mai înalte.

Discuţie publică realizată la Ocniţa
În data de 22 octombrie a avut loc discuţia publică – Promovarea politicilor şi a mecanismelor de atragere a tinerilor specialişti şi de menţinere a acestora în şcoli. Moderatori:Gorincioi Valeriu, Melinte Iurie. Participanţii, în număr de 20 de persoane au menţionat, că în contextul noilor cerinţe ale reformelor rolul cadrelor didactice s-a schimbat enorm. Fiind implicaţi într-o dezbatere Policy participanţii au reuşit să elucideze  problema, cauzele acesteia, au elaborat unu plan, dar şi lista unor activităţilor concrete.
Constatări şi aprecieri:

1. Subiectul a trezit interes în rîndurile participanţilor.

2. Participanţii au menţionat necesitatea elaborării unui cadru juridic (Politici, legi)  cu acoperire financiară adecvată pentru promovarea  şi  ridicarea prestigiului  profesiei pedagogice.
Discuţie publică realizată la Orhei
În data de 30 octombrie a avut loc discuţia publică – Performanţa profesională versul autoformarea continuă. Moderatori:Daniela Vacarciuc, Galina Filip
La Discuţia publică au luat parte 25 de persoane, care au manifestat interes faţă de subiectele puse în discuţie implicându-se activ în cadrul activităţii. Ei şi-au exprimat deschis opiniile  în cadrul discuţiilor pe marginea prezentării privind politicile educaţionale internaţionale şi naţionale care vizează performanţa profesională şi autoformarea continuă: Cadrul European de Calificare (EQF, 2010); Codul Educaţiei. În acest sens, în discuţii s-a  făcut referire la scopul şi obiectivele Cadrului European, care pun accent pe asigurarea progresului profesional, transferul rezultatelor învăţării şi  luarea deciziilor privind recunoaşterea calificărilor, inclusiv  formarea continuă a cadrelor didactice şi  învăţarea pe tot parcursul vieţii care devine o necesitate inerentă realităţii noastre, ţinând cont de progresul rapid în toate domeniile la care suntem supuşi. S-au discutat articolele 123 şi 136 din Codul Educaţiei. Astfel, participanţii au analizat aceste documente şi au propus schimbări pe dimensiunea formării continue a cadrelor didactice care necesită şi o finanţare din partea statului..
Constatări şi aprecieri:

• discuţiile în teritoriu  sunt aşteptate de comunităţile pedagogice contribuind la implementarea calitativă a reformelor  educaţionale;
• ar fi binevenită extinderea discuţiilor cu implicarea tuturor participanţilor în procesul educaţional;
• este necesar introducerea sistemului de salarizare a cadrelor didactice bazat pe performanţă, fapt care ar determina  o mai eficientă stimulare  şi  motivare  a  cadrelor  didactice  spre  o  formare/autoformare continuă a activităţii lor, sub toate aspectele;
• elaborarea unor mecanisme eficiente de apreciere obiectivă a activităţii cadrelor didactice;

În data de 20 octombrie a avut loc masa rotundă cu genericul Standardele profesionale de evaluare a cadrelor didactice ca instrumente de asigurare a performanţei şi dezvoltării profesionale. Moderatori: Viorica Goraş-Postică, Serghei Lîsenco. Activitatea s-a început cu prezentarea experienţei în procesul evaluării. În cadrul acestor mici prezentări unii participanţi au împărtăşit şi reflecţii, provocate de experienţa dată. Reflecțiile participanţilor au creat condiţii favorabile pentru analiza practicelor pozitive şi dificultăţilor în procesul actual de evaluare a cadrelor didactice. Problema principală, conform opiniei participanţilor, constă în gradul înalt de subiectivitate în procesul de evaluare.
Constatări şi aprecieri

• Accent pe experienţele pozitive existente şi prevenirea practicilor dubioase pe care le-au enunţat în timpul discuţiilor pe marginea problemelor.
• Ne interesează ca Standardele să devină instrumente de asigurare a calităţii, pe de o parte, dar şi de motivare a cadrelor didactice şi manageriale, pe de altă parte.
• Participanţii au optat ca Standardele profesionale să fie corelate cu Legea salarizării. La moment Legea salarizării oferă posibilităţi foarte limitate pentru a diferenţia remunerarea profesorilor în baza rezultatelor evaluării.

În data de 27 octombrie  a avut loc atelierul regional pentru zona nord, care s-a desfăşurat la Rîşcani. Moderatori: Tatiana Cartaleanu, Serghei Lîsenco. Toţi profesorii invitaţi, 31 persoane au recunoscut că problema există şi că ea este dureroasă pentru multe colective „îmbătrînite”. Toţi au realizat sarcinile individuale, s-au încadrat în grupuri şi au oferit un feedback pozitiv. În final, mulţi dintre participanţi au declarat că vor realiza atelierul respectiv în raioanele şi în instituţiile din care vin. Abordînd subiectul, am reuşit să punem în discuţie problema pe care multe colective pedagogice nu încearcă să o soluţioneze cu puterile proprii – aceea de a-şi pregăti cadrele didactice de mîine încă astăzi, prin identificarea, educarea, orientarea, sprijinirea celor mai buni elevi în alegerea carierei didactice.
Constatări şi aprecieri:

• Colectivele pedagogice ar trebui să estimeze real perspectivele tinerilor profesori şi să le acorde ajutorul mentoral respectiv, pentru a-i păstra în sistem pe cei care fac faţă cerinţelor.
• Introducerea unor inovaţii în sistemul preuniversitar ar trebui să se reflecte imediat în pregătirea universitară a cadrelor didactice, precum şi în programele curent reînnoite ale cursurilor de formare continuă.
• Nu sporirea salariilor şi alte facilităţi materiale (necesare, fără îndoială!), ci sprijinul şi ajutorul necondiţionat al celor care deja lucrează în acest colectiv pedagogic ar putea să reţină tinerii pedagogi în şcoală şi să ajute la realizarea lor profesională.

Lilia NAHABA,
coordonator proiect