În cadrul proiectului Pentru reforme calitative în educaţie,  au fost organizate în continuare  Discuţiile publice locale pentru actori educaţionali şi comunitari. Aceste activităţi au oferit un cadru  contextualizat pentru dezbateri pe marginea  problemelor şi direcţiilor semnalate de documentele actuale de politici educaţionale, inclusiv reforma structurală şi pregătirea cadrelor didactice performante.

Discuţia publică nr.3 (Taraclia)

În data de 10 octombrie 2014 a avut loc Discuţia publică nr.3 cu genericul Aspecte specifice legate de procesul educaţional din perspectiva comunităţilor multietnice.Moderatori: Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan

Pentru discuţie au fost invitaţi reprezentanţii tuturor părţilor interesate – elevi, părinţi, angajaţi ai APL, cadre didactice de toate nivelurile, manageri din sistemul educaţional. (27 de persoane).

Alegerea zonei respective nu a fost întîmplătoare – lucru confirmat imediat în cadrul formării comunităţii ce urma să discute problema. Participanţii au fost rugaţi să enumere limbile în care s-a comunicat în familiile bunicilor – şi astfel a fost trecută în revistă amplitudinea etnică a participanţilor: bulgară, ucraineană, găgăuză, romînă, rusă au fost limbile pe care le-au auzit în copilărie şi acest mediu multilingv şi multietnic nu se putea să nu-şi pună amprenta pe formarea unei atitudini de toleranţă, înţelegere, bunăvoinţă faţă de purtătorii altor culturi. Iniţiativa predării unor discipline în limba romînă a fost salutată de toţi participanţii la discuţie, considerîndu-se a fi un pas important de real impact asupra celor care se află astăzi pe băncile şcolii.

Obiectivele activităţii au vizat familiarizarea participanţilor cu Strategia 2020 şi Codul educaţiei în raport cu problema discutată; elaborarea propunerilor care ar facilita rezolvarea sarcinilor  1.9; 6.4; 7.1; 7.4 ale Strategiei 2020; prezentarea şi discutarea paşilor concreţi ce pot fi recomandaţi Ministerului Educaţiei în vederea implementării cu succes a prevederilor Codului educaţiei.

Constatări şi aprecieri:

• Instituţiile centrale au în faţa elevilor şi a cadrelor didactice din aceste zone restanţe la capitolul „asigurare didactică a procesului educaţional.”
• Miza pe pregătirea cadrelor didactice locale pentru predarea limbii de stat îşi are argumentele sale şi este, probabil, confortabilă psihologic pentru actorii educaţionali, dar calitatea predării limbii romîne în localităţile unde lipsesc vorbitorii nativi lasă de dorit.
• Pentru a schimba în mai bine atitudinea faţă de studierea limbii romîne, procesul trebuie să înceapă de la grădiniţă, iar instituţiile preşcolare să fie asigurate cu materiale didactice.

Discuţia publică nr.4 (Feteşti, Edineţ)

În data de 16 octombrie  a avut loc Discuţia publică nr.4  cu  genericul Implicarea părinţilor în procesul de luare a deciziilor cu privire la procesul educaţional, inclusiv alegerea cursurilor opţionale.

Moderatori: Tatiana Cartaleanu, Valeriu Gorincioi

Participanţii au fost informaţi despre prevederile Strategiei 2020 în raport cu implicarea părinţilor în procesul de luare a deciziilor cu privire la procesul educaţional. Au fost prezentate unele practice moderne de management educaţional, implementate în republică, în general, şi în Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, în special. În rezultatul activităţii de grup au fost elaborate propunerile de cursuri opţionale pe care (1) şi le doresc elevii; (2) le aşteaptă părinţii elevilor; (3) le pot oferi, la moment, cadrele didactice. Au fost prezentată tipologia cursurilor opţionale şi analiza oportunităţilor. Au fost prezentaţi şi discutaţi paşii concreţi pe care i-ar putea întreprinde administraţia, pentru a realiza cu succes prevederea Codului educaţiei.

Constatări şi aprecieri:

Participanţii au fost receptivi la propunerile moderatorilor şi suficient de activi pentru ca obiectivele să fie atinse.

• A fost îmbucurătoare implicarea plenară a elevilor şi competenţele lor de lucru în echipă.
• Cîţiva participanţi au fost părinţi care şi-au exprimat regretul de a nu avea suficientă pregătire profesională pentru a se putea implica în treburile şcolii cu mai multă competenţă.

Discuţia publică nr.5 (Drochia)

În data de 23 octombrie a avut loc Discuţia publică nr.5. cu genericul Rezultatele de la BAC versus calitatea procesului educaţional. Moderatori: Olga Cosovan, Sergiu Orehovschi

A fost abordata  problema în cauză prin prisma documentelor principale ale actualei reforme a învăţămîntului: Strategia Educaţia 2020, Codul Educaţiei.

Pentru a sesiza situaţia din învăţămîntul preuniversitar, celor prezenţi li s-au propus spre analiză rezultatele sesiunii trecute de BAC pentru Drochia. Participanţii au intuit anumite cauze ale eşecului caracteristic unui număr mare de absolvenţi. Printre cele mai numeroase sunt: educarea copiilor în absenţa părinţilor, plecaţi la muncă; indiferenţa faţă de şcoală şi faţă de fenomenul autocultivării; superficialitatea abordării materiilor la lecţii etc. În aceste polemici, actorii sociali au dovedit capacitate de pătrundere în problemă, de analiză a cauzelor ei, de aflare a unor soluţii eficiente.

Comunităţile rurale conştientizează necesitatea efectuării unor schimbări calitative în sistemul de învăţământ. Oamenii nu-şi mai doresc, în mare, continuarea corupţiei, a iresponsabilităţii din partea elevilor, dar şi a profesorilor, a îmbîcsirii lecţiilor cu materii academice sterile, a inactivităţii tinerilor. Documentele elaborate în vederea reformelor în educaţie trebuie promovate insistent, cu implicarea APL şi a instituţiilor de învăţămînt. Cadrele didactice trebuie să aibă responsabilitatea maximă în ceea ce priveşte cunoaşterea, respectarea şi promovarea acestor documente.

Constatări şi aprecieri:

• Dialogul a fost constructiv, participanţii plecînd cu convingerea că reformele actuale din sfera educaţiei vor susţine în continuare integritatea examenelor de bacalaureat, vor acorda şanse maxime elevilor cu pregătire temeinică, vor implementa tot mai riguros strategii de optimizare a procesului educaţional, de sporire a calităţii lui.
• Efectele exprimate în rezultate joase la bacalaureat au fost analizate cu dezvăluirea detaliată a unor reale cauze ale eşecului, actorii sociali dovedind capacitate de pătrundere în problemă, de analiză a cauzelor ei, de aflare a unor soluţii eficiente.
• Formatorii au conturat un spectru concret de probleme care îi frămîntă pe actorii sociali, legate de pregătirea elevilor din clasele finale pentru manifestarea în cotidian, inclusiv pentru examenele de bacalaureat.
• Cei mai eficienţi în dialog au fost elevii şi cadrele didactice, demonstrînd capacitate de lucru în echipă, percepere adecvată a aspectelor de problemă, centrare pe tema propusă spre discuţie, interes pentru aflarea de soluţii.

Discuţia publică nr.6 (Cazangic, Leova)

La 30 octombrie curent, în localitatea Cazangic, raionul Leova, la gimnaziul „Mihai Viteazul”, a avut loc discuţia publică cu subiectul Şcoala –centru comunitar: oportunităţi locale pentru sporirea atractivităţii şcolii. Moderatori: Viorica Goraş-Postică, Daniela Vacarciuc.

În prima parte a activităţii participanţii, care cunosc gimnaziul de ani de zile, au menţionat că îl consideră bun, pentru că este deschis reformelor şi schimbării, pentru că educă generaţii de copii cu care se mîndreşte satul. Au fost abordate noile repere normative, stipulate în Codul Educaţiei şi în Strategia sectorială Educaţia 2020.

Activitatea a avut ca obiectiv şi identificarea unor oportunităţi pentru sporirea atractivităţii şcolii din Cazangic.

Elevii au făcut recomandări relevante pentru: echiparea modernă a unei săli de sport, iniţierea unui club de dezbateri, asigurarea cu apă potabilă filtrată, angajarea psihologului şcolar, a tinerilor  profesori, oferirea unor activităţi extraşcolare mai multe şi mai diverse şi facilitarea alimentaţiei în şcoală pentru toţi copiii, dar şi pentru întreg personalul şcolii.Reprezentanţii APL au propus: buget planificat folosit strict după necesităţi, sală de sport şi teren sportiv cu echipament, cercuri pe interese, scrierea proiectelor investiţionale, serviciul psihologului şi alimentaţie pentru toţi. Agenţii comunitari au menţionat importanţa aspectului şcolii, terenului experimental, dezvoltarea deprinderilor de viaţă în familie, implicarea copiilor în posturile sanitare, teren sportiv, extinderea educaţiei religioase, cercuri, promovarea tradiţiilor naţionale, uniformă şcolară şi alimentarea gratuită a copiilor. Cadrele didactice au insistat pe calitatea profesională, pe tehnici şi strategii didactice active, management inovativ, stimularea cercetării, promovarea statului social al profesorului, aprobarea Codului Deontologic al Cadrului Didactic, parteneriat în acţiune, evitarea conservatismului. Părinţii au solicitat mai multe activităţi extraşcolare, cel puţin, un calculator în fiecare clasă, alimentaţie gratuită, sală de spor bine dotată, studierea limbii engleze şi consolidarea colaborării între profesori şi părinţi. Astfel, s-au putut uşor evidenţia priorităţile în sporirea atractivităţii şcolii, în lumina noilor direcţii strategice promovate de cursul european al educaţiei din Republica Moldova.

S-a făcut propunerea de a se forma mai multe Cluburi pe interese, ce ar putea funcţiona în spaţiul şcolar, inclusiv ale profesorilor pensionari, ale meşterilor populari şi ale părinţilor, toate ar apropia comunicarea şcolii cu comunitatea. S-a propus să se elaboreze un plan de acţiuni concret care ar favoriza imaginea şcolii şi transformarea ei într-un centru comunitar atractiv. O experienţă de succes din Cazangic, baştina oamenilor de cultură, Iurie şi Valeriu Matei, este proiectul de inaugurare a unei case de vacanţă, ca ofertă alternativă de educaţie nonformală pentru copiii  şi tinerii satului, realizată în colaborare cu personalităţi notorii, invitate în cadrul diverselor proiecte culturale.

Constatări şi aprecieri:

• Reprezentanţii comunităţii Cazangic sînt mulţumiţi de şcoala din localitate.
• LT „M.Viteazul” din Cazangic are practici pozitive de colaborare, inclusiv cu satele vecine.
• Participanţii s-au implicat activ în discuţia legată de implicarea primăriei cu consiliul local şi a bisericii în viaţa şcolii.
• A fos propusă  elaborare unui plan de acţiuni concret care ar favoriza imaginea şcolii şi transformarea ei într-un centru comunitar atractiv.

Lilia NAHABA, coordonator proiect