În 20-21 mai curent, Centrul Educaţia 2000+ de la Bucureşti, în colaborare cu Facultatea de Educaţie de la Universitatea din Cambridge şi cu Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, au organizat un seminar internaţional cu participarea profesorilor din Iaşi, Bucureşti şi Republica Moldova, eveniment la care profesorii implicaţi în proiectul susnumit au avut posibilitatea să facă schimb de experienţă profesională de predare şi de cercetare.

Istoricul proiectului pentru înţelegerea conceptului, importanţa Teacher Leadership pentru îmbunătăţirea performanţei şcolii şi impactul proiectului asupra reformei educaţionale– au fost aspectele prezentate cu  dedicare profesională de liderul şi iniţiatorul proiectului dr. David Frost.
Înţelegerea contextelor locale de desfăşurare a proiectului în România şi în Republica Moldova s-a produs, inclusiv prin celebra analiză SWOT, în cadrul atelierului facilitat de Rima Bezede. Elementele valorice ale culturii organizaţionale a şcolilor se axează pe învăţare, pe rolul crucial al elevului şi al profesorului şi pe formarea comunităţilor de instruire. Mona Chiriac, româncă de la Universitatea din Cambridge, a monitorizat schimbul de experienţă în baza proiectelor de dezvoltare profesională şi a preocupărilor profesionale identificate, activitate în care au excelat cei 6 profesori moldoveni prezenţi: Lidia Creţu, Larisa Caragi şi Tatiana Bujac de la LT „Emil Necula”din Mereni, Anenii Noi; Zinaida Lazari şi Feodora Maican de la LT Petrunea, Glodeni şi Aliona Cechină de la LT „Liviu Damian”, Rîşcani.
Colaborarea cu echipa de proiect, în vederea elaborării unui plan de acţiune pentru  dezvoltarea profesională, a fost titlul prezentării Monicăi Dvorschi, preşedinte executiv al Centrului Educaţia 2000+, iar impactul şi planificarea de impact s-a numit atelierul, în care participanţii au reflectat asupra impactului proiectat şi a celui întîmplat deja – dirijare dezbateri: Viorica Goraş-Postică.
Dovezile şi evidenţa activităţilor din proiect, adunate în portofoliu, care trebuie prezentate de o manieră simplă şi convingătoare, au fost explicate de Mona Chiriac, iar , în acelaşi context, ca pretext pentru reflecţii ulterioare, s-au expus tipurile de leadership, dificultăţile şi oportunităţile inerente în acest proces, toate dezbătute în baza unui set de imagini curioase şi relevante din diverse unghiuri.
În concluzie, opinăm că proiectul de leadership educaţional are perspective mari pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice şi pentru cooperarea internaţională, deoarece promovează ÎNVĂŢAREA, ca activitate primordială pentru un profesor, care trebuie să acţioneze ca lider şi să poată mereu genera învăţare pentru sine, pentru studenţi, pentru colegi, pentru instituţie, pentru sistem, pentru ştiinţele educaţiei şui pentru societate. Proiectul îi încurajează pe profesorii „simpli”, care sunt în şcoală prin vocaţie şi prin chemare, să caute mereu schimbarea înspre mai bine şi să găsească răspunsurile cele mai bune şi motorul pentru schimbare în ei înşişi, în comunicarea şi cooperarea cu colegii.

Viorica GORAŞ-POSTICĂ, Rima BEZEDE