În prima jumătate a lunii mai, două grupe de profesori preuniversitari din Chişinău, Bălţi, Soroca, Ungheni, Comrat, Edineţ, Cimişlia şi Cahul, au participat la seminarele metodice  de evaluare şi dezvoltare a competenţei interculturale, facilitate de formatorii CE PRO DIDACTICA: T. Cartaleanu, O. Cosovan, A. Tomiţă, V. Goraş-Postică. Activităţile s-au desfăşurat în parteneriat cu CNTM, cu sprijinul Fundaţiei Pestalozzi din Elveţia, în cadrul proiectului ”Dialog intercultural”, derulat în Moldova al zecelea an.

Suportul didactic utilizat – auxiliarul didactic ”Competenţa interculturală” http://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/07/Competenta_Interculturala.pdf şi setul de instrumente de evaluare a competenţei interculturale (manuscris) a fost de mare utilitate practică şi rămâne o resursă disponibilă, ce urmează a fi promovată şi valorificată în continuare.

      Profesorii prezenţi la sesiunile de follow-up au prezentat experienţe inedite de aplicare a achiziţiilor de la trainingurile anterioare, prin care au sensibilizat elevii şi profesorii vizavi de necesitatea promovării dialogului intercultural şi a tratării cu respect, înţelegere şi toleranţă a celuilalt care este altfel: vorbeşte altă limbă, are altă identitate culturală, aparţine altei confesiuni religioase sau chiar are alt statut social sau viziuni categoric contrastante. Aceste activităţi s-au realizat în diferite clase – de la clasele primare – la liceu, utilizând instrumente de evaluare precum: monologul; scaunul fierbinte; proiectul de grup; excursia; jocul de rol; harta empatiei; dialogul controlat; studiul de caz; acvariul. O învăţătoare din r. Comrat a elaborat proiectul interdisciplinar Locuinţa umană privită interdisciplinar şi intercultural…, mai mulţi dintre ei au organizat seminare cu profesorii din şcoală, dorind să promoveze, să atenţioneze competenţa interculturală ca necesitate în soluţionarea conflictelor. Profesorii au abordat în mod creativ tematica educaţiei interculturale şi la seminare s-a produs, foarte interesant şi util, schimbul de experienţă. Cel mai mult s-au aplicat cele învăţate la orele de dezvoltare personală, educaţie pentru societate/civică, la istorie, dar şi la fizică, la consilierile psihologului şcolar, care, de altfel, are şi dirigenţie; un formabil a relatat despre excursie ca instrument de evaluare a competenţei interculturale, organizată la Soroca, iar alţii 4 au simulat excursia în sala de clasă, reliefând gradul de implicare a fiecărui elev şi responsabilitatea ce-i revine profesorului, ieşirea din zona de confort etc.

Conform concluziilor formatorilor deducem că trainingurile au avut un impact pozitiv asupra formabililor şi i-au motivat pe profesori să facă o schimbare în propria activitate pedagogică, organizând activităţi de educaţie interculturală, nu doar în cadrul unei lecţii sau ca diriginţi, ci în calitate de pedagogi inovatori, care au desfăşurat acţiuni educative de amploare în şcoală. Majoritatea profesorilor au avut prezentări multimedia, aducând raportul imprimat, cu dovezi şi mărturii. A fost, în această perioadă, o coincidenţă fericită cu Ziua Europei, care a dat multora ideea de a organiza prezentări ale ţărilor europene (D. Cara, Edineţ; M. Zabulica, Racovăţ, Soroca; L. Căinăreanu, Cimişlia), flashmob-uri (S. Doganic, Lipoveni, Cimişlia) sau concursuri. De exemplu, având în instituţie copii care se consideră că aparţin la 6 etnii diferite, L. Arhirii din Mihailovca, Cimişlia, a organizat un concurs de amenajare a florăriei din curtea şcolii cu flori specifice românilor, ruşilor, ucrainenilor, romilor, bulgarilor, găgăuzilor. Copiii s-au interesat, au căutat seminţe sau răsad, iar compoziţiile au fost deosebite. Cu această ocazie s-a vorbit despre preferinţa unor etnii pentru anumite culori, reprezentarea florilor pe costume naţionale şi în alte produse de artizanat etc. O. Rusu şi A. Pocitari din Schineni, Soroca, au organizat un concurs de jocuri specifice diferitelor etnii, activitatea durând peste 2 ore.

La seminarul al doilea am avut parte şi de un dialog profesional inedit între profesorii preuniversitari şi profesorii universitari din universităţi, care coordonează stagiile de practică a viitorilor pedagogi la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi şi Universitatea de Stat din Comrat, implicaţi în alt proiect al aceluiaşi finanţator –”Promovarea şi dezvoltarea educaţiei interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice”. În acest context, am iniţiat mai multe parteneriate locale, care vor fi dezvoltate în anul viitor de studii prin implicarea mai extinsă a profesorilor şcolari în pregătirea profesională a specialiştilor debutanţi. De asemenea, s-a semnalat necesitatea unui dialog permanent între universităţi şi şcoli, astfel încât educaţia interculturală să se realizeze calitativ şi consecvent de către toţi actorii educaţionali.

În numele echipei de formatori, a sintetizat Viorica Goraş-Postică