Recent, în cadrul proiectului ”Promovarea şi dezvoltarea Educației interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice”, sprijinit de Fundația pentru Copii ”Pestalozzi” din Elveția și implementat de CE PRO DIDACTICA, au fost efectuate vizite de monitorizare în fiecare instituție implicată: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți. Agenda vizitei pentru echipa de proiect a inclus dezbateri pe marginea proiectelor de curriculum, elaborate de beneficiarii proiectului, în vederea sincronizării inițiativelor de actualizare a ofertei pedagogice universitare, dar și pentru clarificarea întrebărilor apărute în procesul de lucru a echipelor locale.

În acest sens, constatăm o valorizare justificată a competenței interculturale în plan legislativ, teoretic și practic, astfel încât studenții să obțină o calificare pedagogică mai bună la capitolul dat. Profesorii titulari de curs argumentează necesitatea acestei perspective în documentele de curriculum, pornind de la specificul multietnic al comunităților locale și academice, de la stereotipurile și prejudecățile înrădăcinate în mentalul tradițional, continuând cu numeroase cazuri de manifestare ignorantă sau intolerantă față de valorile particulare ale celuilalt și finalizând cu contextele specifice de diversitate cu care urmează să se confrunte studenții în viitoarea lor carieră didactică.

Apreciem abordarea didactică inedită a secțiunilor de curriculum, care se evidențiază diferit: monodisciplinar, modular sau infuzional, cu accent pe schimbările recente din curriculumul modernizat, ediția 2018, pentru învățământul general. De asemenea, se insistă asupra utilizării metodologiei interactive de predare-învățare-evaluare, a mijloacelor didactice digitale, dar și a formelor netradiționale de educație formală și nonformală pentru dezvoltarea graduală și contextualizată a competenței interculturale la studenți, viitori pedagogi.

Profilul profesorului universitar competent din punct de vedere intercultural, pedagogia diversității, mediul prietenos de învățare și comunicare interculturală, managementul intercultural al clasei de elevi, cultura școlară incluzivă – sunt doar câteva aspecte tematice de mare actualitate și utilitate în demersurile curriculare renovate.

În concluzie, subliniem că cei peste 20 de profesori, formați în proiect, au devenit persoane-resursă în domeniul educației interculturale universitare, care, sperăm să devină vizibili, să aibă impact în mediul academic prin îmbunătățirea/actualizarea propriei prestații profesionale în sala de curs și la stagiile de practică cu studenții, dar și să contribuie la edificarea unei culturi organizaționale democratice, bazate pe management participativ, cu impact durabil asupra reformei continui din învățământul superior.

Viorica GORAȘ-POSTICĂ, expertă în proiect