În data de 9 și 11 noiembrie curent, marea majoritate a profesorilor universitari, beneficiari direcți ai proiectului Fundației pentru copii Pestalozzi din Elveția ”Promovarea și dezvoltarea educației interculturale în formarea inițială a cadrelor didactice”, implementat al treilea an de C.E. PRO DIDACTICA, au fost încadrați într-un program complex de educație digitală. Astfel, formatorii-experții în domeniu, dr. Daniela MUNCA-AFTENEV și Valeriu GORINCIOI, au facilitat sesiuni interactive, propunând conținuturi utile pentru instruirea la distanță, inclusiv pentru coordonarea stagiilor de practică pedagogică.

Echipele de proiect din instituțiile partenere – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat „A. Russo” din  Bălți – se află într-un proces de elaborare a unor Îndrumare metodice pentru stagiile de practică, desfășurate față în față și la distanță, iar mostrele de activitate practică propuse în ajutorul studenților de la facultățile de profil vor fi îmbogățite cu instrumente și platforme digitale relevante.

În mod evident, demersul formativ a pornit de la Standardele de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general, ca, ulterior, să se prezinte în mod participativ diverse platforme online pentru comunicarea la distanță și crearea de conținuturi digitale: instrumente pentru crearea de cărți digitale: Book Creator, Bookemon, StoryJumper; instrumente pentru crearea de postere digitale: Glogster, ThingLink; platforme de comunicare sincronă și asincronă: Mentimeter, Pollseverywhere, Trello, Padlet, Canva. S-au parcurs, de asemenea, platformele online pentru comunicarea la distanță și crearea de activități interactive, cu accent pe instrumentele pentru crearea de teste interactive: Socrative, Quizziz, Quizalize, ProProfs, pe instrumentele pentru crearea de jocuri interactive: Purpose Games, Quizlet, Wand Education și pe platformele online pentru crearea de portofolii digitale: Genially, Wiser.me, Weebly.

Ziua a II-a a inclus evidențierea specificului instruirii la distanţă a elevilor/studenților și a adulților, precum și delimitarea avantajelor şi dezavantajelor acesteia. S-au dezbătut noţiunile de bază, principiile planificării şi proiectării unui curriculum pentru predare-învăţare online, structura unui curs online. În continuare, s-au analizat resursele utilizate în pregătirea cursurilor online, prin întrebările-cheie: Cum le găsim? Cum le producem?, ajungându-se în mod inerent la Resursele Educaţionale Deschise (RED) și la drepturile aferente de autor. Printre platformele de instruire asincronă, s-au specificat posibilităţile platformei GoogleClassroom (structura, organizarea cursului, modalităţi de înscriere a cursanţilor, comunicare), iar referitor la instruirea la distanţă sincronă, s-au subliniat posibilitățile platformei GoogleMeet. Elementele de bază de utilizare a serviciilor şi instrumentelor online moderne pentru a motiva participanţii, a transfera cunoştinţe, a dezvolta abilităţi şi atitudini și a le evalua au încheiat șirul de provocări în domeniu.

Deși demersul didactic nu a fost deloc simplu atât pentru formatori, cât și pentru formabili, sperăm ca, în timp, după studiu individual și exersări multiple, profesorii să reușească a integra, de manieră adecvată, instrumentele digitale în pregătirea teoretică și practică a studenților, viitori pedagogi în universități, dar și în instituțiile preuniversitare aplicative.

 Consemnare: Viorica Goraș-Postică, expert proiect