În 25 și 27 octombrie, peste 30 de cadre didactice (34 femei și 3 bărbați) din cele 7 universități partenere din proiect au participat la un program consistent de dezvoltare profesională în domeniul echității de gen, facilitat de experta de nivel internațional, dna prof. univ., dr. hab. Valentina BODRUG-LUNGU. Cele 2 grupe de formabili, divizați după criteriul limbii de predare (română și rusă), au fost provocate să abordeze altfel mult discutata egalitate de gen, raportând-o la contexte specifice culturale și la nevoile studenților viitori pedagogi, care astăzi comportă valențe globale transformatoare.

Obiectivele specifice, parcurse de manieră interactivă, cu multiple dezbateri și abordări reflexive, au ținut de: informarea esențializată pe marginea documentelor naționale și internaționale recente privind politicile de gen, actualizarea rigorilor de calitate privind educația de gen în formarea inițială a cadrelor didactice, identificarea problemelor și soluțiilor în educația de gen din universitățile R. Moldova, facilitarea dezbaterilor pe marginea promovării și integrării dimensiunii de gen prin cursurile, temele de educație interculturală.

Proba de evaluare inițială ne-a oferit o imagine de ansamblu despre opiniile profesorilor universitari, conceptori de curriculum și alte materiale didactice, metodiști ai stagiilor de practică, pe marginea măsurii în care consideră că dimensiunea de gen se poate integra în curricula de educație interculturală: 33% – în măsură foarte mare, 52% – în măsură mare, 9,5% – în măsură mică  și 4,5% – nu știu deocamdată. Lista conceptelor-cheie ce caracterizează educația de gen s-a conturat astfel: egalitate / echilibru / echitate, non-discriminare, provocare, responsabilizare, competență, accentuarea perspectivei, diferențiere de gen, modernizare, reajustare, performanță, schimbare, incluziune, conștiință, limbaj, evoluție, libertate, cultură, depășirea stereotipurilor etc.

În contextul dat, s-a recurs la expunerea delimitărilor conceptuale asupra genului ca și construct social, în opoziție cu sexul ca dat biologic, a educației de gen în diferite culturi. Ulterior, s-au analizat în mod rezumativ documentele naționale și internaționale privind politicile de gen, dar și conținuturile, metodologia educației de gen. Problemele și soluțiile educației de gen din universitățile R. Moldova prezentate au generat dezbateri, schimb de experiență despre integrarea dimensiunii de gen prin cursurile, temele de EIC.

La final, am constatat că participanții au rămas deosebit de mulțumiți de consistența programului și de prestația formatoarei (87 la sută au evaluat activitatea cu foarte bine), exprimându-și convingerea despre multiplele posibilități de integrare și promovare a dimensiunii de gen în demersurile educaționale de formare a competenței interculturale, la nivel teoretic și practic. De asemenea, unii participanți au recunoscut că și-au schimbat viziunea asupra perspectivei de gen în educație, afirmând: ”Femeia nu are altă lege decât a bărbatului. Femeia este civic minoră și educația ei poartă pecetea acestei duble inferiorități. Este necesară deci, o reformă care se va face în favoarea civilizației, adevărului, a luminii”. Alte concluzii din chestionarul final au fost: ”Educația de gen este deosebit de importantă mai cu seamă în cazurile în care în familie copiii nu au un model de parteneriat între părinți. Când ajung adulți fac ceea ce au văzut acasă, considerând aceasta drept normă.”; ”Resposabilitățile părinților trebuie împărțite în mod egal în creșterea și educarea copiilor. Este necesară transformarea mentalității populației referitoare la egalitatea de gen”; ”Toate subiectele au fost interesante, explicite și deosebit de actuale” etc.