Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări de incluziune, din cauza contextului său politic, economic și istoric. Țara încearcă să ofere oportunități echitabile pentru toți cetățenii săi, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Astfel, educația incluzivă devine din ce în ce mai importantă în peisajul educațional general, iar managementul joacă un rol critic în crearea unei culturi școlare incluzive.

În acest context, în perioada martie-mai 2024, a fost efectuat un studiu, care s-a concentrat pe managementul școlii incluzive, conturând un model de leadership, care încurajează colaborarea între toate părțile interesate, pentru ca elevii vulnerabili să beneficieze de o educație de calitate. Acest accent se aliniază cu angajamentul Republicii Moldova de a promova practicile incluzive și de a înlătura barierele de excludere socială a copiilor.

Pentru o imagine cuprinzătoare a situației, datele primare au fost colectate de la 4,5% dintre liderii de școli, prin chestionare, interviuri aprofundate și un focus grup, iar datele secundare – prin cercetarea documentelor, inclusiv prin analiza politicilor existente, a cadrului legal și a studiilor anterioare. Informațiile obținute au fost folosite la elaborarea Raportului Global de Monitorizare a Educației 2024/25„A conduce pentru incluziune: noul raport regional privind țările din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală”.

Lansarea Raportului a avut loc în cadrul unui eveniment organizat de C.E. PRO DIDACTICA în data de 3 aprilie 2025, la”Summit events” din Chișinău, cu participarea a 25 de manageri școlari, cadre didactice de sprijin, specialiști de la Serviciile de Asistență Psihopedagogică, coordonatori de proiecte, profesori universitari, experți naționali și internaționali, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.

În cuvântul de deschidere, dr. Rima BEZEDE, directoare executivă a C.E. PRO DIDACTICA, a accentuat că studiul a scos în evidență faptul că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în promovarea leadershipului incluziv. Și, deși persistă anumite provocări, există un angajament puternic în rândul liderilor educaționali pentru promovarea educației incluzive. Acest angajament se reflectă în consensul larg dintre actorii educației cu privire la importanța culturii organizaționale incluzive, ca factor catalizator pentru reformele viitoare.

Valentina OLARU, Secretară de Stat la Ministerul Educației și Cercetării, a apreciat concluziile și recomandările din Raport atât pentru consolidarea culturii școlare incluzive, cât și pentru sublinierea importanței colaborării între diverși actori educaționali întru înregistrarea unor succese vizibile în conducerea inovativă și inspirațională a școlilor, deschisă pentru schimbări de calitate la nivel de relații, proces și rezultate școlare.

Prezentând rezultatele și recomandările Raportului, Anna D’ADDIO și Francesca ENDUIZZI, experte, UNESCO, au menționat că, pentru o incluziune educațională de succes, autoritățile și comunitatea trebuie să acorde cadrelor de conducere din învățământ tot sprijinul de care au nevoie. Acesta trebuie să fie materializat prin creșterea suportului de resurse umane pentru elevii cu nevoi speciale; inițierea unor practici incluzive la nivelul întregii comunități; realizarea de formări specializate; îmbunătățirea infrastructurii și a accesibilității. Toate aceste eforturi trebuie să fie însoțite de o  monitorizare eficientă, care va asigura durabilitatea schimbării, precum și devizibilitate continuă asupra valorilor incluzive.

Viorica GORAȘ-POSTICĂ și Daniela PREAȘCA, experte, C.E. PRO DIDACTICA, autoarele studiului, s-au referit la metodologia cercetării; contextul legislativ, politic și social al țării; provocările incluziunii; caracteristicile liderului școlii; bune practici de leadership pentru educația incluzivă. Autoarele au subliniat că, în comparație cu acum 10-15 ani, educația incluzivă în Republica Moldova s-a îmbunătățit semnificativ, prin concentrarea pe soluții locale și promovarea modelelor adaptative la nivelul fiecărei școli. Însă, pentru o incluziune socială mai mare, este imperativ să se diminueze inechitățile economice, să se asigure stabilitatea politică și să se îmbunătățească accesul la asistență medicală de calitate, să se combată unele prejudecăți, să se perfecționeze practicile incluzive și infrastructura educațională. Iar pentru a construi un mediu în care toți cetățenii să poată participa plenar și egal în societate și pentru a asigura un progres durabil, guvernul, societatea civilă și partenerii internaționali urmează să lucreze împreună.

În cadrul evenimentului au fost prezentate unele practici de succes, recunoscute la nivel național, dar și internațional, promovate de Vera BALAN, directoarea Liceului Teoretic ”Petre Ștefănucă” din Ialoveni, și Pavel CERBUȘCĂ, directorul Liceului Teoretic ”Aristotel” din Chișinău.

În încheiere, în cadrul unei discuții constructive, participanții la eveniment și-au expus opinia pe marginea succeselor obținute în domeniu, dar și a problemelor care mai persistă în școli vizavi de perceperea și implementarea de facto a incluziunii, dar și de impactul acesteia asupra stării de bine a copiilor.

RAPORTUL GLOBAL DE MONITORIZARE A EDUCAȚIEI 2024/25”A conduce pentru incluziune: noul raport regional privind țările din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală”a fost realizat în parteneriat cu Rețeaua Centrelor de Politică Educațională (NEPC), din care face parte C.E. PRO DIDACTICA, implicat direct în colectarea datelor pentru Republica Moldova și în elaborarea Studiului de caz pe țară.

Raportul oferă o analiză comparativă a practicilor de conducere în domeniul educației incluzive, pornind de la studii aprofundate și perspectivele sistemelor educaționale din 8 țări: Republica Moldova,  Albania, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Georgia, Kârgâzstan, Polonia și Slovenia. Acesta oferă recomandări guvernelor și părților interesate în vederea promovării incluziunii și atingerii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 4:  Educația de calitate în întreaga regiune.  

Toate materialele discutate vor fi plasate pe pagina oficială a UNESCO și a celorlalte organizații partenere și vor fi diseminate pe larg la nivel internațional.