Pe 14-15 martie curent, într-un atelier inedit, profesorii universitari de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat şi Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi, care lucrează asupra unui curriculum modular de educaţie interculturală pentru viitoarele cadre didactice, în proiectul sprijinit de Fundaţia pentru copii Pestalozzi din Elveţia, au abordat competenţa interculturală atât din perspectiva competenţelor-cheie, cât şi din perspectiva celor generale şi specifice.

Pe parcursul a 2 zile de formare, s-a exersat formularea competenţei interculturale, după ce au fost examinate constituentele posibile ale unor competenţe-cheie şi generale, cercetându-se o listă de competenţe-cheie pentru viitorul copiilor noştri (soft skills) şi o ierarhizare a acestora în trama educaţională preuniversitară şi universitară. De asemenea, au fost analizate elementele care ar putea deveni părţi ale competenţei interculturale: abilităţi fundamentale exprimate acţional; cunoştinţe sau domenii ale cunoaşterii şi strategii specifice domeniului; valori/atitudini/contexte de realizare a competenţei, discutându-se şi oportunităţile de predare a cursului Educaţie interculturală în universităţile implicate, precum şi modalităţile prin care se poate forma, în mod instituţionalizat, competenţa respectivă.

În cadrul atelierului au fost aplicate tehnicile interactive, inclusiv pe baza unor texte accesibile, ”incitante” şi situaţii care au provocat reflecţii şi discuţii, utilizându-se diverse forme grafice de organizare a informaţiei, având convingerea că în acest mod se asigură mai eficient procesarea ei. S-a urmărit, în mod special, conştientizarea faptului că fiecare dintre cursanţi, fiind cadru didactic universitar, ”ar trebui să poată „vizualiza în perspectivă” cursul pe care îl propune, iar conceptualizarea lui este un produs propriu, handmade, care nu se poate elabora industrial, nici furniza şi lua angro”, susţine inegalabila formatoare Tatiana Cartaleanu.

Demersul didactic de la atelier a fost conceput în cheia ERRE, acordându-se timp suficient debrifării, metacogniţiei, aplicării imediate şi transferului asupra disciplinelor pe care le predau cursanţii. Ne-am bucurat să urmărim că unii cursanţi, puţin activi la primul atelier, au devenit acum mult mai deschişi pentru comunicare şi inter-relaţionare. Grupul, în general, a demonstrat toleranţă, loialitate şi colegialitate, iar rezultatul aplicării chestionarelor de evaluare finală relevă faptul că participanţii au apreciat foarte mult competenţa profesională a formatorului, semnalând ca decisivă abordarea strategică a activităţii de învăţare. În final, mulţi dintre ei au recunoscut că toate activităţile le-au fost utile şi au sugerat pentru atelierul următor – planificarea unor sarcini de monitorizare a lucrului independent şi vizionarea lecţiilor cu bune practici din diferite ţări.

Viorica Goraş-Postică, expert proiect