Componenta ”Consiliere psihologică” a proiectului ”Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate” a înscris în palmaresul său o nouă activitate direcționată spre creșterea gradului de înțelegere a importanței sănătății emoționale și a gestionării emoțiilor. De această dată, Spațiul Sigur al Universității Tehnice a Moldovei (str. Studenților) a realizat o sesiune de terapie de grup adresată beneficiarilor de 25-50 de ani, refugiați ucraineni și locuitori ai mun. Chișinău. Având ca generic ”Tehnici de calmare și autoreglare emoțională”, obiectivele întrunirii au urmărit: promovarea conștientizării emoționale; învățarea unor instrumente de calmare și reglare a stărilor emoționale intense; exersarea tehnicilor de bază de respirație, ancorare și mindfulness.

Discuțiile zilei, deschise sau ghidate, au fost organizate în jurul câtorva aspecte: ”Ce sunt emoțiile și cum le putem gestiona?”, ”Ce înseamnă autoreglare?”, ”Cum reacționăm în fața fricii, furiei, tristeții?”, ”Ce ne ajută și ce ne înrăutățește starea?”, ”Ce mijloace la îndemâna oricui conduc spre instaurarea stării de liniște interioară?” etc. Participanții au fost familiarizați și au exersat un șir de tehnici specifice, accesibile, de relaxare a corpului și a minții, care, practicate regulat, pot îmbunătăți răspunsul la stres și controlul asupra reacției la stres, precum și percepția privind propria imagine: tehnici de calmare (”Respirația conștientă”, care diminuează stresul și anxietatea prin concentrarea asupra controlării și reglării respirației”); tehnici somatice blânde (”Autoîmbrățișarea”, care reduce tensiunea musculară, îmbunătățește conștientizarea corporală și reglează sistemul nervos);  tehnici de ancorare senzorială (”Tehnica 5-4-3-2-1”, care facilitează conectarea cu prezentul, prin activarea simțurilor – văz, auz, miros, gust, atingere); tehnici de mindfulness, adică de meditație, de eliberare a tensiunii și de mișcare conștientă (”Pauza conștientă”) etc.

Participanții au descoperit tehnici utile care să-i ajute să răspundă unor situații stresante și să-și cultive linistea interioara, activitatea oferindu-le chei simple și practice pentru a depăși mai ușor problemele cu care se confruntă zi de zi.

Astfel de demersuri ale Spațiilor  Sigure, care au în atenție învățarea unor instrumente de control și de exprimare a emoțiilor, dar și de reglare emoțională, contribuie la consolidarea abilităților emoționale ale beneficiarilor lor.

Activitatea a avut loc în cadrul proiectului ”Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate”, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

În luna iunie 12 profesori și maiștri instructori, care predau discipline de specialitate în instituțiile de învățământ profesional tehnic, au absolvit programul de formare „Gândire critică pentru formarea competențelor profesionale”, din cadrul proiectului „Consolidarea Sistemului de Pregătire Profesională Tehnică în R. Moldova/CONSEPT”. Astfel, după parcurgerea a 3 module, participanții au prezentat rezultatele obținute în urma aplicării la clasă a celor studiate. Temele de casă elaborate și debrifate au confirmat faptul că programul a contribuit semnificativ la consolidarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice și asigurarea unui proces de predare-învățare calitativ, axat pe dezvoltarea gândirii critice și pe formarea competențelor profesionale ale elevilor.

Follow-up-ul s-a desfășurat pe data de 11 iunie, fiind moderat de formatorii Centrului, Angela Grama-Tomiță și Valeriu Gorincioi. Sarcina dată pentru acasă s-a axat pe proiectarea unei lecţii în cadrul ERRE şi simularea unei secvențe de lecție în care se va utiliza o tehnică LSDGC. A fost o activitate unde fiecare cursant a luat cuvântul și a prezentat crâmpeie din propria experiență în aplicarea la clasă a elementelor de Gândirea Critică. Prestația cursanților a fost evaluată prin tehnica interviul, astfel încât fiecare participant a avut ocazia să se implice într-un dialog constructiv cu colegul său prin adresare de întrebări și oferire de răspunsuri. Cursanții au concluzionat că, în pregătirea pentru follow-up, au revizuit materialele colectate pe parcursul celor 3 module, au citit suportul de curs și au încercat să le transfere la materiile predate. Unii au încercat diferite opțiuni în clasă și au dorit să raporteze și despre ele.

În urma acestui program, s-a completat numărul de cadre didactice cu rol de persoane-resursă în instituțiile pe care le reprezintă, abilitate să organizeze activități de formare continuă pentru alți profesori-colegi și să ofere, la necesitate, consultanță în vederea implementării metodologiei de dezvoltare a gândirii critice și formării competențelor profesionale.