Subiectul abordat săptămâna trecută în cadrul platformei de dezbateri educaționale de la C.E. PRO DIDACTICA, cu participarea a 20 de persoane (manageri, cadre didactice, specialiști din asociațiile obștești de profil) a fost unul de interes sporit, dar și de necesitate stringentă. După trecerea în revistă a reperelor conceptuale aferente, prof. univ. Viorica GORAȘ-POSTICĂ a facilitat discuțiile relevante și schimbul de experiență și bune practici în domeniu. Astfel s-au evidențiat beneficiile practice ale sinergiei dintre educația incluzivă, leadership-ul incluziv, leadership-ul transformațional și leadership-ul democratic. S-a argumentat că aceste imperative politice, fundamentate teoretic și praxiologic, interferează cu pedagogia diversității și cu abilități inerente de influență axiologică, academică și interpersonală.

Fiind promovat în politicile internaționale UNESCO ca necesitate de îmbinare a practicilor eficiente de leadership și a incluziunii în instituțiile de învățământ de toate tipurile, începând cu educația obligatorie, continuând cu cea universitară și terminând cu cea a adulților (de-a lungul și de-a latul vieții), leadership-ul incluziv se impune pe agenda europeană, dar și în practica pedagogică actuală. Or, o instituție, o grupă/clasă incluzivă permite progresul academic al tuturor copiilor/elevilor, luând în considerare specificul psihosocial și particularitățile individuale de învățare și relaționare, integrare socială.

Dispunând de acte normative alineate la standardele internaționale, practicienii au recunoscut atu-urile și sprijinul evident la acest nivel, dar insuficiența resurselor financiare și umane generează dificultăți majore la nivel local/instituțional și, în multe cazuri, se compromit bunele intenții comune de ajutor elementar, dar și de acces la educația de calitate, indispensabile pentru persoanele cu nevoi speciale. Experiențe avansate din proiectele internaționale, implementate inclusiv în colaborare cu sectorul asociativ, au fost apreciate de practicienii de la Căușeni, Călărași, Sângerei, Ialoveni, Chișinău etc., dar necesitatea instituționalizării și asigurării continuității schimbărilor promovate prin fonduri internaționale uriașe, rămâne un imperativ acțional, urmând ca SAP-urile și CREI-urile să se implice la nivel local mai activ, aici și acum, oferind suport profesionist, în mod adecvat și individualizat.

Astăzi, 9 aprilie 2024, Spațiul Sigur al Centrului Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău a găzduit masa rotundă cu genericul ”Reziliență și coeziune socială prin dialog intercultural între tinerii refugiați de etnie romă și moldoveni”. Inițiativa, înscrisă în seria de acțiuni desfășurate în cadrul săptămânii culturii rome ”Amare Amala”, în perioada 5-13 aprilie, a avut drept scop identificarea de soluții pentru o mai bună implicare a copiilor și tinerilor de etnie romă în activități de educare și formare, precum și pentru eficientizarea interacțiunii și a comunicării dintre tinerii refugiați și semenii lor din Republica Moldova.

Organizată în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Centrul Educațional PRO DIDACTICA, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport Chișinău, masa rotundă a adunat reprezentanți ai unor instituții de educație formală și nonformală − cadre didactice și lucrători de tineret − și a fost moderată de Cezara Cornienco și Șahin Rădița. Agenda evenimentului a cuprins prezentări (”Spațiile Sigure ”Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști” și ”Testemițanu, 6” din Chișinău: imperative și realizării; ”Romii: istorie, tradiții, stereotipuri și prejudecăți, personalități”); ateliere de lucru (”Unele aspecte de interacțiune multidimensională cu comunitatea romă” și ”Instrumente efective de socializare a adolescenților romi”); discuții; studii de caz; schimb de bune practici.

Participanții la masa rotundă au venit cu un șir de recomandări cu privire la ameliorarea situației pe dimensiunea acces la serviciile educaționale pentru comunitatea romă, pentru administrația publică centrală și locală, pentru instituțiile de învățământ, pentru liderii romi și comunitatea romă, pentru sectorul asociativ.

Spațiile Sigure ”Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău” și ”Testemițanu, 6” au fost create în cadrul proiectului ”Inițiativa de sprijinire a refugiaților”, ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA).

Un nou episod din cadrul proiectului CONSEPT 5 a întrunit săptămâna trecută, la CE PRO DIDACTICA, profesori și maiștri din instituțiile implicate. 12 participanți au examinat, în perioada 26-28 martie curent, impactul învățării prin cooperare și colaborare asupra formării competențelor profesionale, corelarea dezvoltării gândirii critice, a tehnicilor interactive cu dezvoltarea competențelor pentru secolul al XXI-lea, precum și specificul evaluării muncii de echipă. Activitatea s-a desfășurat offline, ceea ce a permis accentuarea în mod special a unor momente vitale pentru tematica propusă – colaborarea și cooperarea în cadrul activităților didactice, orientată, în ultimă analiză, spre formarea competențelor necesare angajatului: cooperarea, managementul echipei, comunicarea și alte competențe sociale ale elevilor care vor lucra, inevitabil, în echipe. Pe lângă subiectele discutate, cursanții au avut posibilitatea de a exersa „pe viu” cooperarea și colaborarea între ei, formând sau integrându-se, pentru sarcini concrete, în varii echipe. Orice instruire de acest gen – trăită, asimilată, analizată, este urmată de faza transferului asupra activității la clasă și în atelier, în procesul de formare a meseriașilor calificați. Nu au putut să nu apară aspectele problematice ale evaluării lucrului în echipă – evaluarea produsului, a procesului, a contribuției personale, a relațiilor și a comportamentelor.

În perioada 12 februarie-12 martie curent, Centrul Educațional PRO DIDACTICA a desfășurat programul ”Formarea continuă a formatorilor”, având drept beneficiari 15 cadre didactice și manageriale.

În opinia cursanților, oferta de pregătire a specialiștilor în educația adulților și în mentorat a răspuns așteptărilor lor. Mai ales că formatorii și-au văzut sarcina în ”…a-i face conștienți de faptul că responsabilitatea în fața adulților – de orice vârstă – nu este mai mare sau mai mică decât în fața copiilor, ea este diferită la nivelul asigurării didactice prealabile a cursului”.
Conținuturile abordate pe parcursul instruirii, de formatorii Valeriu GORINCIOI, Viorica GORAȘ-POSTICĂ și Angela TOMIȚA, au vizat întâi de toate formarea competențelor necesare proiectării și desfășurării unui demers construit pe fundamentele pedagogice și psihologice ale andragogiei (conceptualizarea unui training în auditoriu sau online; respectarea algoritmului de utilizare a tehnicilor de lectură, de organizare grafică a informației, de scriere și discuție, de argumentare; aplicarea principiilor și algoritmilor funcționali pentru tehnicile interactive etc.).
Programul s-a încheiat printr-o sesiune de follow-up, pentru care participanții au elaborat proiectul unui curs/program adresat adulților din diverse domenii, în vederea dezvoltării unor competențe profesionale clar definite, cu detalierea cel puțin a unei secvențe didactice concrete, în cheia cadrului ERRE. Prezentările au demonstrat cunoașterea particularităților de vârstă ale segmentului de beneficiari; a cadrului de învățare și proiectare Evocare-Realizare a sensului-Reflecție-Extindere; a strategiilor de lucru (Scriere liberă, Asocieri libere, Brainstorming, GP, 6 Cum?, Diagrama Venn, Mozaic, Predare complementară, SINELG, Simulare, Brawriting etc.) și a sarcinilor caracteristice fiecărei etape; a platformelor și instrumentelor TIC eficiente în educația adulților (Google, Menti, Prezi, LearningApps, GoogleClassroom, Youtube, Jamboard, LearningApps, GoogleClassroom etc.); a modalităților de diminuare a barierelor în învățare provocate de implicațiile cursanților dificili; a specificului relației de mentorat etc.
Pe întreaga durată a programului, cursanții au demonstrat un interes sporit pentru subiectele în discuție și implicare în activități, învățând, reflectând și acționând, dintr-o nouă perspectivă, cea de formator al generațiilor de adulți din contemporaneitatea noastră. Chestionarele de evaluare finală ne-au oferit impresii și rezultate relevante și foarte diverse vizavi de obiectivele proiectate și atinse în mod participativ, dar și sugestii constructive de colaborare ulterioară și de valorificare a achizițiilor teoretice și practice.

Kalinedelea Iana. A ajuns în Centrul de Plasament Temporar pentru Refugiați (CPTR) din incinta Școlii Profesionale din Criuleni (în continuare Centru) la 12 martie 2022. Fiind pedagog de profesie, s-a încadrat activ în viața Centrului, chiar din primele zile. La început, ca voluntar apoi s-a angajat în calitate de  coordonatoare a activităților pentru copii, desfășurate în camera de joacă. Frecventează regulat cursurile de limba română, realizate cu suportul proiectul„Inițiativa de sprijinire a refugiaților”, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova. Iana a  încheiat cu succes nivelul A1 și A2, ceea îi permite să comunice liber în limba inclusiv cu finanțatorii și partenerii, în vederea organizarea de activități intracomunitare – excursii, vizionări de filme, competiții sportive etc.

Iana zice  că însușirea limbii române o ajută să se integreze mai ușor în societate că se simte mult mai confortabil pe stradă, în transportul public, la policlinică, în supermarket. În plus, îi deschide noi perspective de angajare în câmpul muncii.

La momentul actual, Iana activează în calitate de facilitatoare a Spațiului Sigur Criuleni, fiind responsabilă de componenta ce vizează dezvoltarea deprinderilor de viață ale adolescenților.

Knîș Karina. Fiind mamă a doi copii mici, inițial a fost angajată în calitate de facilitatoare a Spațiului Sigur  Criuleni, realizând activități destinată adolescenților orientate spre  dezvoltarea deprinderilor de viață.

Totodată, Karina a frecventat lecțiile de limba română predate de către Angela Iapără, în cadrul Spațiului Sigur.

După înscrierea copilului mai mic la grădinița din comunitate, a frecventat cursuri de maseur, oferite de parteneri. Actualmente, are deschis în Centru un cabinet unde prestează servicii de masaj.  Karina dorește să-și lărgească afacerea, să închirieze un local pentru a atrage mai mulți clienți. Are planuri frumoase pentru un viitor în țara noastră.

Polova Iuliana. A devenit beneficiară a Centrului în mai 2023. Și-a înscris fetița de 5 ani la grădiniță și a început să frecventeze cursurile de manichiuristă. S-a integrat repede în colectivul de refugiate, care deja studiau limba română în cadrul Spațiului Sigur Criuleni. A recuperat repede materialul, ca acum să fie una dintre cele mai active eleve.

Lucrează ca manichiuristă în Centru, deservind refugiatele. Dorește să se angajeze într-un salon din localitate sau să-și deschidă propria afacere. Grație programului de studiere a limbii române, comunicarea cu membrii comunității locale nu mai este o barieră.

Zvonareva Nadia, Vicol Larisa, Ciumac Ecaterina, Klimenco Karina. Au fost angajate de  Școala Profesională din Criuleni ca lucrători ai cantinei, cu toate actele în regulă. Studierea limbii române le ajută să comunice cu colegii de serviciu și elevii pe care îi deservesc.

Pentru a facilita încadrarea în câmpul muncii a ucrainenilor cazați în CPTR din incinta Școlii Profesionale din Criuleni, Spațiul Sigur a inclus în oferta sa educațională activitatea „Integrarea socială a refugiaților”, realizată de către Vasile Iapără, managerul Centrului și directorul școlii. Demersul este îndreptat spre informarea beneficiarilor despre drepturile și obligațiunile lor, despre suportul social, material și psihologic pe care îl pot obține în cadrul Centrului, despre condițiile de angajare pe piața muncii a Republicii Moldova.

Natalia Golban, coordonatoare, Spațiul Sigur Criuleni

Astăzi, 28 februarie, Centrul Educațional PRO DIDACTICA a dat startul unui nou program, care are drept obiectiv pregătirea unei noi pleiade de formatori pentru educația adulților. Instruirea se va desfășura cu participarea reprezentanților Spațiilor Sigure statice și mobile și va fi facilitată de Elena Creangă, Natalia Grîu și Ina Moraru, formatoare cu o vastă experiență în domeniu. Sesiunile de training și orele de studiu individual vor fi axate pe abordarea unor subiecte importante pentru cunoașterea ”bucătăriei” educației adulților. Programul se va încheia cu realizarea de către cursanți și prezentarea, în activitatea de follow-up, a unei teme de casă.

Activitate este organizată în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

La 19 februarie curent,  în Erevan, Armenia, s-a desfășurat evenimentul de lansare a proiectului „Transformarea formării cadrelor didactice pentru tranziția verde și digitală în Armenia și Moldova” (T4GREEN), derulat în cadrul Programului Erasmus+, implementat în parteneriat cu Centrul Educațional PRO DIDACTICA. Conferința de lansare a proiectului a fost găzduită de Universitatea Pedagogică de Stat ”Khachatur Abovyan” din Armenia (ASPU).

Proiectul, implementat timp de trei ani, va fi coordonat de ASPU, cu participarea a 13 universități și organizații din Armenia și din alte țări, inclusiv Republica Cehă, Spania, Portugalia, Moldova. Partenerii de implementare a proiectului din Republica Moldova sunt Ministerul Educației și Cercetării, Centrul Educațional PRO DIDACTICA, Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți și Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” din Chișinău.

Transformării și revizuirii vor fi supuse trei domenii principale: limbi străine, pedagogie specială și incluziune, din perspectiva abordării STEM. Rezultatele așteptate includ un plan revăzut pentru programele de licență și master, precum și două programe de formare pe termen scurt.

Rectorul ASPU, Srbuhi Gevorgyan, și-a exprimat recunoștința față de Uniunea Europeană pentru oferirea Universității Pedagogice de Stat din Armenia a oportunității de a implementa pentru a doua oară acest proiect.

„Problemele majore din educație ocupă un loc central în lume; zilnic au loc transformări important. Unul dintre obiectivele proiectului este să dezvolte capacitățile lucrătorilor la nivel național, instituțional și administrativ, ale decidenților, cercetătorilor și profesorilor, permițând dezvoltarea și revizuirea politicilor și programelor de formare a cadrelor didactice pentru realizarea obiectivelor educației verzi și digitale”, a remarcat Srbuhi Gevorgyan.

Ministrul Educației, Științei, Culturii și Sportului, Zhanna Andreasyan, a salutat lansarea proiectului și, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al ASPU, a evidențiat importanța acestuia pentru reformele ample din educație și pentru elaborarea unui document conceptual privind formarea profesorilor.

„Reformele legate de formarea cadrelor didactice sunt cruciale. Școlile se schimbă, dar un lucru rămâne neschimbat − profesorii sunt oamenii școlii cei mai importanți, impactul lor asupra copiilor și rezultatelor academice este inestimabil”, a afirmat ministrul Andreasyan.

Coordonatorul Biroului Erasmus+ din Armenia, Lana Karlova, a prezentat programele de formare, evidențiind că, în cadrul proiectului, pregătirea continuă a profesorilor este un sector esențial. Problemele abordate vor contribui la dezvoltarea durabilă a societății, bazată pe cele 17 criterii definite.

„Prin acest proiect, formarea profesorilor devine una prioritară. Nu doar universitățile și organizațiile participante, ci și partenerii europeni sunt implicați în discuții privind schimbările calitative. Sperăm cu tărie că aceste schimbări vor avea impactul scontat asupra metodologiei de predare, a rezolvării problemelor din domeniu și a activității profesorilor”, a subliniat Lana Karlova.

Coordonatorul proiectului, Vice-rectorul pentru Managementul Resurselor Umane și Cooperare Internațională al ASPU, Marianna Harutyunyan, a prezentat scopurile proiectului T4GREEN. De asemenea, a subliniat că obiectivul acestuia este de a reforma domeniul formării continue a profesorilor din Armenia și Moldova, facilitând tranziția de la programele convenționale la cele orientate către viitor și implementarea obiectivelor naționale privind educația, pentru a sprijini tranziția la educația verde și digitală.

Partea plenară a proiectului a fost urmată de o discuție panel cu genericul „Oportunități și provocări pentru formarea profesorilor în secolul XXI”. Participanții au abordat subiecte legate de provocările profesiei de pedagog și au identificat metode pentru depășirea acestora, au vorbit despre avantajele și dezavantajele tehnologiilor digitale în educație.

https://www.facebook.com/share/p/7ZGtLZU9Nzb3JYsq/?

https://www.facebook.com/profile.php?id=61556570189174&mibextid=uzlsIk

Proiectul „Inițiativa de sprijinire a refugiaților” a invitat personalul de bază al Spațiilor Sigure statice, lansate de C.E. PRO DIDACTICA, și mobile, lansate de Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”, la o nouă rundă de formare. Trainingul a avut loc astăzi, 15 februarie, în sala de conferințe a Bernardazzi Grand Hotel.

Facilitat de formatoarele Elena CAISÂN-POPA (șef, Centrul  de Sănătate Prietenos Tinerilor  „Amigos”, Buiucani)  și Veronica CUMPĂNĂ (șef, Centrul  de Sănătate Prietenos Tinerilor „Amigos”, Botanica), activitatea și-a propus drept scop dezvoltarea competențelor necesare realizării educației sexuale cu refugiații de 10-19 ani, dar și cu semenii lor din Republica Moldova.

Educația sexuală are rolul de a ajuta generația în creștere să dobândească informații și abilități de a lua decizii corecte cu privire la sex și sănătatea sexuală nu doar în adolescență, ci și de-a lungul întregii vieți.

Pe parcursul celor 4 sesiuni de instruire, cei 20 de participanți au parcurs de o manieră interactivă, în cheia cadrului Evocare-Realizare a sensului-Reflecție-Extindere, subiecte relevante pentru domeniul respectiv:

• Adolescența: așteptări și provocări;
• Adolescența și pubertatea;
• Dezvoltarea bio-psiho-socială a adolescenţilor;
• Adolescența – vârsta schimbărilor;
• Igiena la fete și băieți. Menstruația/Poluțiile;
• Calendarul sexualităţii umane
• Elementele aparatului reproducător feminin și masculin;
• Semnele de risc la adolescenți și referirea la servicii de sănătate.

De asemenea, participanții au luat cunoștință de o clinică mobilă specială – Youth Klinic, dotată cu echipament performant, fiindu-le oferită informație despre modalitatea de funcționare a acesteia și serviciile prestate.

Proiectul „Inițiativa de sprijinire a refugiaților” este implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

Trainingul dedicat utilizării portofoliului şi proiectului în formarea competenţelor profesionale ale elevilor a debutat cu modulul ”Portofoliul – metodă eficientă de învăţare şi evaluare”. La activitatea desfășurată în perioada 6-8 februarie au participat 12 cursanţi din Centrele de excelenţă şi şcolile profesionale. Majoritatea au beneficiat anterior şi de alte module oferite în cadrul programului CONSEPT de către formatorii Centrului Educaţional PRO DIDACTICA.

Pentru debutul acestui program de formare a fost ales conceptul operaţional şi curricular de portofoliu, deoarece piese disparate din componenţa lui fac parte din activitatea cotidiană de predare-învăţare-evaluare la şcolile profesionale, iar obiectivul nostru este să ajutăm cursanţii în a-şi contura viziunea asupra unui produs evaluabil ordonat, organizat şi util nu doar elevului de azi, ci şi profesionistului de mâine. Conţinutul trainingului a vizat: Formarea comunităţii dinamice de instruire; Abordarea problemei portofoliului ca metodă şi instrument de evaluare; Tipuri de portofolii; Argumentarea necesității aplicării portofoliului în formarea profesională; Structura portofoliului; Piesele de portofoliu versus instruirea modulară; Portofoliul (de curs sau modul) al profesorului; Strategii de evaluare a portofoliului; Referențialul de evaluare pentru portofoliu/pentru produse din portofoliu; Soluționarea problemelor complexe de evaluare a portofoliului.

În acest modul, s-a elaborat o platformă comună în raport cu care s-ar putea iniţia atât dezbateri şi discuţii constructive, cât şi se poate examina amplitudinea alternativelor acceptabile în raport cu tipologia portofoliilor, procedura de acumulare şi cea de evaluare. În final, cursanţii au apreciat atmosfera şi condiţiile de lucru; noutatea informaţiei; actualizarea metodelor şi tehnicilor; exersarea unor tehnici noi; orientarea spre nevoile cursanţilor, iar impactul cel mai sesizabil va fi certitudinea în activitatea didactică.

Proiectul CONSEPT 5 este implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED), în parteneriat cu Centrul Educațional PRO DIDACTICA, cu sprijinul financiar al Fundației „Liechtenstein Development Service” (LED).

În perioada 18 noiembrie-11 decembrie curent, circa 180 de cadre didactice din 7 instituții de
învățământ general din Republica Moldova (LT „Mihail Kogălniceanu”, LT „Lucian Blaga”, LT „Vasile
Alecsandri” și „Tudor Vladimirescu” din mun. Chișinău; LT „Gheorghe Palade” (Puhoi), LT „Țipala”,
Gimnaziul „Văratic”, Gimnaziul „Gangura” din r. Ialoveni) au participat la activitățile desfășurate de
Centrul Educațional PRO DIDACTICA în cadrul programului național Investim în profesori.

Susținut financiar de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, programul a fost implementat de un consorțiu de 6 parteneri: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Centrul Educațional PRO DIDACTICA și Centrul Republican de
Asistență Psihopedagogică. Acesta și-a propus să le ofere cadrelor didactice baza teoretică și practică
necesară formării competențelor specifice domeniului psihopedagogic, pentru a răspunde nevoilor la
zi ale educabililor. Ghidați de peste 20 de formatori PRO DIDACTICA, pe parcursul celor 300 de ore
de training, de activități de studiu individual și de mentorat, de sesiuni de follow-up, desfășurate cu
prezență fizică (în cadrul instituțiilor de învățământ) și în format online, cursanții au parcurs
conținuturi utile pentru perfecționarea prestației la clasă, structurate în 6 module: Cadrul normativ al
activității cadrului didactic; Inteligența emoțională; Relația cadrului didactic cu elevii; Cadrul
didactic și părinții elevilor: comunicare, implicare, parteneriate; Relevanța învățării; Educația
incluzivă. La finele instruirii, rugați să numească factorii care au avut un impact semnificativ asupra
succesului, calității și eficacității programului, cursanții au evidențiat următoarele: profesionalismul
formatorilor, formele de organizare a demersurilor, tematicile de actualitate, suporturile de curs bine
structurate, atmosfera de învățare stimulativă, interesul și deschiderea beneficiarilor etc.

Din martie 2022 până în prezent, tot sunt întrebată: De ce vă implicați atât de profund? De ce vă interesați de soarta fiecăruia dintre ei? Sunt maturi, se descurcă și singuri…
Da, sunt maturi. Dar fiecare a avut o poveste de succes, fiecare a avut planuri pentru viitor și fiecare și-a dorit un alt destin, nu unul frânt la 24 februarie 2022. I-am cunoscut în perioade diferite, dar în același mod: ne-au pășit pragul, căutând un loc sigur pentru copiii lor. Și am reușit să-i ajutăm să se regăsească. În cadrul proiectului implementat în comun de UNFPA și C.E. PRO DIDACTICA s-au întâmplat multe lucruri frumoase. S-au întâmplat chiar minuni.

Ana Maximovici. Psihologă, art-terapeută, psihodiagnosticiană. Este mamă a doi copii: de 7 și de 2 ani. Timp de 9 luni, a participat la toate activitățile din cadrul proiectului organizate de Centru pentru mamele din Ucraina, a urmat cursul de bază de studiere a limbii române. La un moment dat, a spus că este dispusă să acorde asistență psihologică profesionistă refugiaților traumatizați de război, deoarece singură a trăit această stare, a parcurs toate etapele ei și știe cum să-și ajute compatrioatele. A depus dosarul și a obținut un loc de muncă. În prezent, acordă asistență psihologică nu doar refugiatelor din Ucraina, dar și beneficiarilor din Chișinău. Mai mult: în decembrie 2023, a fost formator de bază în cadrul seminarului municipal adresat managerilor instituțiilor de învățământ extrașcolar organizat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Primăriei Chișinău.

Svetlana Ghițman. A venit în Chișinău cu 3 copii: doi − ai săi și unul al surorii. S-a pomenit, la 27 de ani, singură, într-un loc nou, fără suport. Venind la noi, a urmat cursurile de limba română, a participat la sesiunile de consiliere psihologică, a frecventat lecțiile de familiarizare cu cultura Moldovei. La solicitare, i-am facilitat înscrierea la cursuri de reorientare profesională. Acum își deschide propriul cabinet de manichiură.

Iulia Timanovskaia, Odesa, și Raisa Sakaliuk, Kiev. Ambele au studii pedagogice. Ambele au băieți adolescenți, care au venit la Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău zilnic pentru a-și continua studiile la distanță în baza programei de învățământ din Ucraina. Cele două refugiate au beneficiat de întreg setul de servicii oferite de Centru. Ambele au depus dosarul pentru un concurs al UNICEF și acum sunt ambasadoarele acestei organizații în gestionarea crizei refugiaților.
Sunt doar patru nume din cca 70. Refugiate care au găsit în ele forță să fie un model de verticalitate, un model demn de urmat. De aceea, ori de câte ori sunt întrebată: De ce vă implicați atât de profund? Răspunsul este același: Pentru că merită!

Proiectul „Inițiativa de sprijinire a refugiaților” este implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

Aproape de finalul lui 2023, la 14 decembrie, 42 de reprezentanți ai sistemului educațional – profesori și manageri universitari și școlari, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, profesori, studenți, elevi și părinți, au avut ocazia să participe la Conferința de finalizare a proiectului sus-numit, sprijinit de Fundația pentru Copiii Pestalozzi din Elveția (PCF) și implementat de CE PRO DIDACTICA. În calitate de parteneri s-au implicat în mod activ 3 universități în faza I (2018-2020) – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți  (cu programe de licență), iar în faza  în faza a II-a (2021-2023) au continuat aceste 3 instituții cu programe de masterat, adăugându-se alte 3 instituții – Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – programe de licență.

Scopul evenimentului a fost de a prezenta, a evalua rezultatele proiectului (https://eic.prodidactica.md/)și a împărtăși experiențele și bunele practici legate de promovarea si dezvoltarea educației interculturale (EIC), educației de gen și a protecției copilului în sistemul de învățământ din Republica Moldova.

Obiectivele Conferinței au inclus: actualizarea importanței integrării EIC în sistemul educațional național; explorarea sustenabilității proiectului în cadrul universităților pedagogice; prezentarea modalităților de integrare a EIC în documentele strategice ale universităților; relatarea despre bunele practici de predare-învățare-evaluare a EIC, dar și colectarea feedback-ului privitor la percepția comunităților educaționale vizavi de  promovarea și necesitatea EIC.

Având în vedere obiectivele stabilite și progresele realizate în cadrul proiectului, am convenit să insistăm asupra următoarelor aspecte prioritare în sistemul educațional de la toate nivelurile:

Importanța Educației Interculturale în Curriculumul Național:

Salutăm contribuția reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, prin reprezentanta Dna Doina USACI, care a evidențiat importanța educației interculturale în curriculumul național și recunoașterea necesității continuării eforturilor de integrare a principiilor interculturale în educația publică, dar și evidențierea acestei dimensiuni în profilul profesional al pedagogului modern.

Investiții durabile pentru educația interculturală în Moldova:

Apreciem prezența reprezentanților donatorilor (N. BALTĂ, coordonatoare proiect și O. MOROZAN, responsabilă de domeniul Educație)  și susținem apelul pentru investiții durabile și continui, pentru a asigura sustenabilitatea inițiativelor în acest domeniu crucial. Or, colaborarea echipei CE PRO DIDACTICA cu PCF continuă de mai bine de 10 ani, când Consiliul Național al Tineretului din Moldova a implementat proiecte de educație formală și nonformală la nivel preuniversitar

Integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitare:

Vice-rectorii universităților, dna dr. hab. prof. univ. O. DANDARA (USM) și dna dr. conf. univ. V. PRIȚCAN (USARB), au adus contribuții semnificative în discuții despre integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitară. Această implicare consolidată reprezintă un pas esențial pentru transformarea curriculară în învățământul superior.

Abordarea holistică a EIC din partea CE PRO DIDACTICA:

Contribuția sectorului asociativ este semnificativă și durabilă în promovarea EIC în învățământul din Moldova, începând cu dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și finalizând cu formarea inițială a acestora. Colaborarea cu experți națională și internaționali, conceperea diverselor discipline opționale la nivel preuniversitar și elaborarea curricula și a altor piese curriculare pentru studenții pedagogi, fortificat prin schimbul de resurse din partea organizației, reprezintă un model de parteneriat funcțional și durabil – https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/.

Rezultatele Proiectului (Cristina BUJAC, coordonatoare proiect, dr.hab. prof. univ. Viorica GORAȘ-POSTICĂ, expertă  proiect, Daniela PREAȘCA, expertă monitorizare și evaluare, Vitalie SCURTU, asistent proiect și facilitator IEP Trogen; coordonatoarele instituționale; dr. prof. Maia ȘEVCIUC, dr. conf. Tatiana ȘOVA, dr. conf. Maria IANIOGLO, dr. conf, Larisa SADOVEI, dr. conf. Valentina MÂSLIȚCHI, dr. conf. Nina GORBACIOBA, dr. conf. Valeriana PETCU).

Echipa de implementare a proiectului a prezentat în mod avizat și demn rezultatele cantitative și calitative obținute, evidențiind succesele semnificative în implementarea activităților planificate. Aceste rezultate reflectă angajamentul și profesionalismul echipei în atingerea obiectivelor stabilite. Impactul proiectului la nivel universitar este măsurabil și vizibil, inclusiv prin:

1. Instituirea disciplinei de EIC la nivel universitar pentru toate facultățile cu profil pedagogic, în baza rezultatelor primei faze a proiectului (Ordin MEC nr.1198 din 02.11.2020);
2. Formarea cadrelor manageriale și didactice pentru dezvoltarea complexă a competenței interculturale (CIC).
3. Elaborarea și editarea de curricula EIC, ghiduri metodologice,  suporturi de curs și culegeri de instrumente de evaluare și monitorizare a competenței interculturale la copii, elevi și studenți, ca resurse valoroase la nivel instituțional și național;
4. Pilotarea curricula și a celorlalte piese curriculare, în vederea îmbunătățirii continue a conținutului curricular, dar și a dezvoltării CIC la actorii educaționali;
5. Îmbunătățirea demersurilor EIC în  cadrul practicilor pedagogice, care a reflectat plenar angajamentul în oferirea unei educații de calitate;
6. Activitatea Centrelor de Resurse Didactice în EIC reprezintă o sursă vitală pentru practicieni, evidențiindu-se necesitatea extinderii și consolidării acestor centre.
7. Schimburile interculturale în orășelul copiilor Trogen din Elveția se relevă ca exemple de practici inovatoare de EIC pentru copii și adolescenți, apreciindu-se impactul lor pozitiv asupra dezvoltării libere a personalității participanților, dar și asupra comunităților, în ansamblu.
8. Evaluarea competenței interculturale la studenții facultăților pedagogice a scos în evidență multiple succese, dar și dificultăți, provocări, care necesită atenție suplimentară și dezvoltare continuă.

Perspective și recomandări:

• Realizarea stagiului de practică pedagogică pe o perioadă mai mare de timp, astfel încât să fie posibilă atingerea unor finalități educaționale, inclusiv și pe dimensiunea interculturală, căci să schimbi sau să formezi o competență necesită mai mult timp și efort din partea cadrelor didactice;
• Educarea tinerei generații în cheia interculturalității începând de la o vârstă fragedă;
• Practicarea și exersarea în cadrul orelor universitare a mai multor metode și tehnici interactive de dezvoltare a CIC la viitoarele cadre, pregătirea mai aprofundată în acest domeniu;
• Persoanele responsabile de realizarea stagiilor de practică să propună o listă de conținuturi pe dimensiunea interculturală, ce ar putea fi abordate de către studenți pe perioada practicii;
• În cadrul instituțiilor preuniversitare să fie organizate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare, pe dimensiunile EIC (Zilele Toleranței, a Drepturilor copilului, a Drepturilor omului, a luptei împotriva violenței,  a persoanelor conlocuitoare din R.M., a persoanelor cu CES etc.)
• Implicarea activă a studenților, elevilor în proiecte, programe ce țin de domeniul interculturalității;
• Schimb de experiență și de bune practici cu specialiști din țară și de peste hotare, în vederea optimizării modelelor de dezvoltare a EIC la viitorii pedagogi;
• Diversificarea tematicii publicațiilor științific-metodice (suporturi de curs, articole, ghiduri metodice etc.);
• Continuarea coordonării tezelor de master, licență, în problematica EIC și a educației de gen;
• Organizarea evenimentelor cu caracter educațional la nivel instituțional și comunitar;
• Consolidarea și extinderea colaborării cu Centrele și Laboratoarele din universități și cu instituțiile de practică pedagogică în vederea facilitării debutului profesional al studenților;
• Extinderea relațiilor de parteneriat cu CE PRO DIDACTICA și cu cele 5 universități membre a echipei de proiect;
• Identificarea modalităților de inițiere a unui dialog intercultural eficient între etnia dominantă și minoritățile etnice;
• Dezvoltarea culturii inclusivității în instituțiile de învățământ;
• Valorificarea oportunităților EIC în rezolvarea conflictelor și eliminarea barierelor multiculturale;
• Dezvoltarea toleranței la ambiguitate și incertitudine în conceptualizarea metodologiei de dezvoltare a EIC, având la bază principiul continuității ciclice și asigurării complexității nivelului CIC prin abordare inter- și transdisciplinară (Modelul cercetării pedagogice);
• Manifestarea flexibilității comportamentale în conștientizarea adaptării resurselor la nevoile beneficiarului și a spațiului existent la moment;
• Construirea/elaborarea  modelelor de sincronizare a formelor educației nonformale, formale și informale în promovarea şi dezvoltarea EIC;
• Dezvoltarea continuă a simpatiei pentru alteritate și toleranță, a respectului față de diversitate în promovarea conținuturilor pentru sporirea nivelului CIC
• Implementarea calitativă a documentelor strategice de nivel național și instituțional, care promovează EIC etc.

În încheiere, rezoluția recunoaște succesul proiectului în atingerea obiectivelor sale și subliniază importanța continuării eforturilor pentru consolidarea educației interculturale în Republica Moldova. Această conferință reprezintă un moment crucial în schimbul de bune practici și în definirea direcțiilor viitoare pentru dezvoltarea sustenabilă a EIC în parcursul european al țării noastre. Aducem mulțumiri Fundației pentru Copii Pestalozzi pentru susținere și colaborare; sutelor de studenți de la programele de master și licență implicați, dar și tuturor cadrelor didactice și manageriale participante la inițiativa de pionierat în contextul abordat mai sus.

Progresul tehnologiilor digitale și accesul la informație la click distanță au implicații majore asupra domeniului educație. Elevii obișnuiți cu dispozitivele digitale de la vârstă fragedă interacționează cu societatea și asimilează cunoștințe în mod cu totul diferit față de generațiile precedente. Prin urmare, așteptările tinerei generații este ca profesorii să-și adapteze metodele de predare la lumea virtuală în care trăiește ea și să o înarmeze cu competențe pentru o lume a muncii digitalizată și automatizată.

Pentru a răspunde acestor exigențe educaționale, Centrul Educațional PRO DIDACTICA a implementat mai multe proiecte îndreptate spre optimizarea conținutului şi a procesului de învățământ în domeniul TIC, printre care ”Îmbunătățirea calității învățământului vocațional tehnic în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicațiilor/(TIC) din Republica Moldova”, ”Parteneriate pentru calitatea şi relevanța învățământului profesional tehnic în domeniul TIC din Republica Moldova”, Shift Edu ”Competențe digitale pentru angajare în economia modernă”. Ultimul, derulat în perioada decembrie 2018-noiembrie 2021, cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare a vizat integrarea tehnologiilor informaționale şi comunicaționale în procesele de administrare, predare și învățare în învățământul profesional tehnic, prin dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor manageriale și didactice, elaborarea de resurse educaționale digitale pentru mai multe meserii și specialități și crearea de clase moderne, care oferă un mediu de învățare regândit, amenajat şi dotat pentru un proces educațional interactiv și flexibil, adaptat nevoilor de învățare ale elevilor de astăzi.

Pe durata proiectului, au fost dezvoltate, acreditate și instituționalizate două programe de formare continuă: 1) ”Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice din învățământul profesional tehnic” și 2) ”Dezvoltarea competenței de creare a resurselor educaționale digitale deschise pentru învățământul profesional tehnic”. Participând la aceste programe, cursanții au însușit abilități de proiectare a lecțiilor prin integrarea tehnologiilor și platformelor moderne de învățare, de management al clasei la distanță, de dezvoltare a resurselor digitale, de evaluare online, ceea ce le-a facilitat tranziția către învățarea online în perioada pandemiei COVID19. Astfel, profesorii din învățământ profesional tehnic au reușit să treacă peste mai multe obstacole și să răspundă mai multor provocări, depășind teama de necunoscut și de tehnologie. Rezultatul nu s-a lăsat așteptat și elevii au devenit mai activi la ore, fiind captivați de materii transferate pe pagini web, de cărți audio și librării virtuale, de postere și prezentări interactive. 

O altă inițiativă foarte apreciată realizată în cadrul proiectului ShiftEdu a fost crearea comunității online a profesorilor din învățământul profesional tehnic, care a permis schimb de experiență și bune practici, de discuții axate pe probleme actuale și subiecte de interes comun legate de dezvoltarea competențelor digitale și de integrare TIC în procesul educațional. Platforma, accesibilă la distanță unui număr de aproape 2000 de participanți, a răspuns nevoilor curente de dezvoltare ale acestora și a facilitat accesul la diferite resurse educaționale și oportunități de creștere profesională și personală.

Pe lângă proiectele implementate cu suportul valoros al partenerilor de dezvoltare, care au contribuit direct la consolidarea capacităților actorilor educaționali pe această dimensiune, Centrul elaborează și desfășoară programe de formare continuă care au drept finalitate dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice și manageriale. Or, acestea sunt inerente aici și acum, când ne dorim să  oferim fiecărui copil contexte autentice pentru valorificarea plenară a  potențialului și șanse sporite pentru o integrare socială și profesională de succes.

Recent, a avut loc o Conferință națională importantă pentru anul jubiliar CE PRO DIDACTICA – 25 de ani de activitate, dedicată aniversării disciplinei opționale pentru educația timpurie și învățământul primar – Cultura bunei vecinătăți (CBV). Evenimentul a fost sprijinit de GPAAC Nonviolence international, reprezentat de dl Andrei KAMENȘCIKOV, inițiatorul și promotorul educației interculturale și a educației pentru pace, prin intermediul mai multor proiecte cu suport internațional. Astfel, peste 30 de cadre didactice și manageriale din grădinițe și școli primare, reprezentanți ai OLSDÎ și ai societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului au celebrat succesele copiilor, ale părinților, ale învățătorilor și educatorilor, alfabetizați în domeniul educației interculturale, cu perspective clare de dezvoltare continuă a competenței respective, inclusiv a atitudinilor tolerante și pline de respect, a comunicării nonviolente,  al comportamentelor pașnice în contexte marcate de diversitate culturală.

Concepția integratoare a disciplinei a fost adaptată și dezvoltată de colegii noștri V. GORAȘ-POSTICĂ, A. NIKITCENKO și D. STATE, Ef. MUSTEAȚĂ, E. TULBA, Sv. TURCEAK,  în baza unei inițiative inovative a unui grup de autori din Ucraina, proveniți din Crimeea, coordonați de dna M. ARADJIONI: https://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/10/Curriculum_CBV_RO.pdf.

Printre principalele rezultate calitative ale proiectelor dedicate pilotării și ulterior,  implementării la scară națională a disciplinei CBV, menționăm: primul și unicul obiect de educație interculturală în planul cadru pentru clasele  primare din R. Moldova; unica disciplină cu obiective și conținuturi similare predată în toată țara, inclusiv zona transnistreană, în limbile română și rusă; colaborare eficientă în predare-învățarea disciplinei cu Ministerul Educației și Cercetării și cu reprezentanții OLSDÎ; proiect credibil pentru diverși parteneri de dezvoltare, inclusiv GPPAC (Parteneriate Globale pentru Prevenirea Conflictelor Armate), Institutul Suedez pentru Pace și Arbitraj, Uniunea Europeană și PNUD în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii; The Black Sea Trust for Regional Cooperation, deschiși spre conectarea directă a educației interculturale cu educația pentru pace, pentru bună înțelegere și dezvoltare, pentru democrație etc. (https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/)

 De asemenea disciplina dată este asigurată integral cu Curriculum, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum, cu Ghid metodologic, Caiete pentru elevi la fiecare clasă (Eu, familia mea și vecinii; Baștina mea; Muncim, învățăm și ne odihnim împreună; Țara mea – mândria mea!), în limbile română și rusă, cu multiple materiale didactice ajutătoare, inclusiv audio și video, disponibile și în versiune digitală ca resurse educaționale deschise – https://drive.google.com/drive/folders/1Q9nb4X6IySXXztqdog7TWu9ObetLRx5.

Ca rezultat,  după ce ani la rândul s-au organizat multiple programe de formare cu experți-formatori naționali și internaționali, iar la nivel local, s-a colaborat și se colaborează eficient cu familia și comunitatea în procesul de predare-învățare, peste 8000 de elevi, în jur de 280 de profesori din 230 instituții și părinți și-au dezvoltat competența interculturală în mod  interactiv și coerent.  Impactul durabil al proiectului a fost evaluat și promovat, dar și exprimat cu recunoștință de toți actorii implicați. Invităm în continuare pe colegii din grădinițe și școli primare să beneficieze de această ofertă educațională atractivă și utilă.

Anul fondării Centrului Educațional PRO DIDACTICA – 1998 – a coincis cu începuturile unui proces care a ieșit din limitele proiectului RWCT, sau LSDGC: Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Ce a însemnat acest prim proiect pentru sistemul educațional din R. Moldova? La suprafață, partea cea mai vizibilă a fost implementarea câtorva zeci de tehnici interactive, testate de profesorii participanți la clasă, în cele mai variate circumstanțe. Entuziasmați, cei 48 de cursanți din prima generație de gânditori critici au transferat experiențele de la traininguri în sălile de clasă, în aulele universitare și în numeroase activități de educație a adulților. Au urmat și alte proiecte, de inițiere în gândirea critică, de aplicare a tehnicilor de gândire critică la diferite discipline și în varii activități, de implementare a gândirii critice în învățământul universitar, o superbă școală de vară cu studenții (1999, Holercani) și cu profesorii universitari (2000). Au urmat ateliere de formare a altor generații de formatori, iar sistemul de cascadă a funcționat conform prevederilor. În consecință, aceștia au optat, prin încadrarea proprie în activitățile de formare și prin certificare, pentru dezvoltarea gândirii critice. A lor. A elevilor. A comunității în ansamblu, prin deprinderile foștilor elevi și studenți de a aborda problema și de a promova ideea că, pentru majoritatea întrebărilor, nu există un singur răspuns acceptabil.

De la distanța unui sfert de secol din acel octombrie 1998, constatăm că s-a cristalizat o strategie interactivă, care este omniprezentă în instituțiile de învățământ și care se asociază, în primul rând, cu dezvoltarea gândirii critice. În acești ani, strategiile interactive au fost testate și, într-un fel, și-au primit actele de cetățenie în sistemul educațional din R. Moldova. De la implementarea unor tehnici disparate la proiectarea în cadrul ERRE (evocare – realizare a sensului – reflecție – extindere), strategia a mizat pe dezvoltarea competenței de comunicare orală și scrisă, insistând asupra diversității tehnicilor aplicate, a compatibilității lor la o oră. Și comunitatea formatorilor și-a dezvoltat competențele de gândire critică și a reușit să extindă ”aria de acoperire” a proiectului inițial asupra activităților de natură diferită, inclusiv a celor manageriale, de proiectare strategică și de evaluare.

Astăzi, strategiile interactive se regăsesc, la nivel de concepție, în curricula, în ghidurile de implementare, în manuale și auxiliare didactice, iar dezvoltarea gândirii critice se produce prin tehnici sugerate și prin concepte puse la baza demersului. Experiența cursanților, mai bine zis, a adepților, a stat la baza a zeci de articole și teze susținute, prezentări la conferințe științifice, dar mai ales în activitatea profesorilor de zi cu zi. Ajungem să constatăm că demersul interactiv nu poate fi o întâmplare, de la caz la caz, el cuprinde plenar procesul educațional, este propice pentru formarea și dezvoltarea competențelor și declanșează spiritul creativ al celor ce învață.

Gândirea critică, privită azi ca o competență de top, pe care angajatorul o reclamă angajaților în secolul nostru, nu se poate învăța, ea se formează step-by-step, prin procese interactive la clasă. Ea ameliorează comunicarea, relațiile dintre cei ce învață, modelează capacitatea de a discuta civilizat, de a pune la îndoială, de a argumenta logic și de a lua decizii. Ea impune un dialog constructiv între profesor și elevi, între elev și elev. Ea impune ritm și vigoare demersului, iar rezultatele nu întârzie.

Inaugurat fără fast și pompă, dar cu mult optimism în 2003, Clubul de dezbateri educaționale PAIDEIA își propunea să-i întrunească în fiecare vineri după-masă, în una din sălile Centrului Educațional PRO DIDACTICA, pe cei interesați de subiectele propuse. Inițial, un formator-moderator alegea o temă de discuție și elabora proiectul și materialele de suport, iar tradiția s-a păstrat pe parcursul celor două decenii de activitate. Din 2004, Clubul PAIDEIA a început să funcționeze pe secții, în corespundere cu denumirile disciplinelor, dar secția cea mai populară și mai frecventată – dar și cea mai „în trend” pentru moment – a fost cea de Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Sute de profesori care beneficiaseră de trainingurile de gândire critică aveau acum oportunitatea de a-și aprofunda… și lărgi competențele. Dificultatea venea din nevoia de a se deplasa la Chișinău, însă cursanții veneau atunci și au continuat să vină în următoarele două decenii din toate colțurile țării. On-line-ul impus de carantină, începând cu 2020, a făcut ca ședințele să devină accesibile oricui și de oriunde, dar s-a schimbat și scenariul ședințelor-dezbateri, moderatorii alegând forme de lucru din aria TIC. Atractiv pentru cadrele didactice mai ales datorită problemelor discutate (Ce?), Clubul a devenit concomitent un laborator pentru testarea și rodarea ideilor inovative ale formatorilor și a strategiilor de lucru cu adulții (Cum?). Evităm intenționat formula consacrată „strategii de instruire a adulților”, pentru că, de fapt, nu instruirea este finalitatea acestor sesiuni de dezbateri, ci reorientarea demersului didactic de pe făgașul informativ spre cel formativ, reconceptualizarea lecției în care etapa-cheie se considera predarea într-o lecție a cărei activitate principală se consideră învățarea – adică schimbarea de paradigmă.

Schimbarea va deveni, între timp, și finalitatea promovată în procesul formării de formatori. Câteva generații de formatori au trecut prin sălile Centrului și au participat, în diferite perioade, la activități realizate aici, dar și la instruirile în deplasare, care în folclorul de uz intern se numesc turism didactic. Primii chemați și mobilizați au beneficiat de formări consistente la Centrul de limbi moderne din Iași și Centrul de  dezvoltare managerială din Cluj; a urmat campania amplă Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice, cu formatori din SUA. Între timp, profesori care au cunoscut experiența Centrului în calitate de cursanți au dorit să participe la ea în rol de formatori și echipa a crescut cantitativ și calitativ. Plăcerea comunicării cu cei care gândesc la fel și lucrează în același stil a alimentat ani la rând ședințele din cercul formatorilor, care au fost variate și ca subiecte, și ca format. Primele, cu invitați notorii din exterior (Aurel Codoban, Sorin Cristea, Constantin Cucoș, Simion Zamșa, Gabriel Albu, Xavier Roger, Laurențiu Șoitu), iar următoarele – cu forțe proprii. O întâlnire de câteva ore cu colegii ne încarcă tuturor bateriile și ne face să observăm aspecte și nuanțe peste care treceam cu vederea anterior, dar mai ales ne oferă posibilitatea unei comunicări didactice nonformale. Întrunirile ne marchează și ne mobilizează, indiferent dacă au avut durata de o săptămână a unei școli de vară, a unei zile de sâmbătă sau a unei după-amiezi de vineri: inovația, atmosfera caldă, deschiderea spre creativitatea didactică și gândirea divergentă, valorificarea celor mai recente idei pedagogice sunt caracteristicile acestor ședințe de suflet. Apariția unor colegi noi la fiecare întâlnire, prin lărgirea sferei de interes și a proiectelor implementate, e o dovadă certă a faptului că investiția în formarea de formatori e de bătaie lungă și se răsfrânge, indubitabil, asupra activității lor la firul ierbii.