În 26-28 noiembrie, curent, câțiva membri din echipă și beneficiari ai proiectului ”Lecții europene 2. Componenta Educație anticorupție” au participat la o vizită de studiu în Lituania, în cadrul căreia am fost în mai multe instituții publice, care promovează educația pentru integritate. În calitate de gazde, i-am avut pe partenerii și prietenii noștri din Vilnius, de la Centrul de Didactici Moderne, condus de Daiva Penkauskiene.

Astfel, în prima zi, am vizitat o școală de bază din Anyksiai, aflată la 100 de km de capitală, cu 430 de elevi (acum 20 de ani aveau peste o mie de elevi) și 45 de profesori, foarte activi în proiecte, inclusiv în Erasmus, dar și altele bazate pe parteneriate extinse cu Polonia. Cu Centrul omolog din Vilnius cooperează în proiecte din 2002 și au deschis în școală un Centru de Transparență, deținând și titlul de școală onestă, florile și bomboanele nu sunt acte de corupţie, socot gazdele. ”Situația în lume referitor la corupție s-a agravat enorm”, au convins copiii profesoarele care ne-au oferit două lecții publice, „dacă nu o vom aborda și eradica, va crește în mod alarmant, afectându-ne pe tot mai mulți, iar esența existenței noastre trebuie să devină responsabilitatea”. În special, la orele de dirigenție și de etică, se dezbat diverse problematici legate de anticorupție, iar în fiecare sală de clasă, la intrare, este afișat Codul de morală/conduită a elevilor, cu reguli de aur, având motto-ul ”Sovistea ne ajută să luăm decizii bune”. Ne-a impresionat că într-o școală funcționează gratis 27 de cercuri de educație nonformală, se lăudau că trupa de elevi sunt multipli campioni la dansul stradal, un mix original de sport și artă coregrafică. Spațiile din școală sunt frumos amenajate, cu design foarte divers și creativ, atractiv pentru copii și profesori, cu posibilități plăcute și utile de recreere.

O altă vizită s-a produs în localitatea Salcininkai, gimnaziul Janas Sniadeckis, în rețeaua Școlilor oneste din partea poloneză a Lituaniei, un context multicultural specific, într-un orășel de la graniță cu Belarus, cu mulți polonezi migrați, dar și băștinași. Statutul de Școala onestă l-au obținut în campania de promovare organizată de Transparency International în clasele 10-12. Deviza pentru fiecare elev era ”Eu sunt cinstit” și aceasta trebuia materializată prin acțiuni concrete: Voi scrie onest lucrarea de control, mă oblig sa nu copiez etc. Apoi, pe fiecare lucrare trebuiau să aplice abţibildul cu emblema integrității și nu toți au făcut-o; însă după campania de promovare de 6 luni a crescut numărul elevilor oneşti. La final de campanie, a fost un eveniment de încheiere, elevii au completat un chestionar, în care au scris ce au învățat, ce au aplicat și cum se simt în raport cu acest fenomen. Unele școli continuă și azi să obţină statutul de Școală onestă, intrând în această reţea. Deși este o școală pentru minoritățile etnice, nu au lecții aparte de Cultura și tradițiile poporului respectiv, aceasta se face prin alte activități extracurriculare, destul de mult; aici am pus un Nota bene pentru Moldova, unde se face mare caz din acest lucru, polonezii lituanieni ne-au spus că acestea (concertele și spectacolele folclorice) au fost la ei în secolul trecut. De asemenea, s-a remarcat categoric faptul că limba de integrare a minoritarilor etnici în viața țării este doar lituaniana. A fost curios să auzim că inspecțiile lor s-au redenumit în verificări ale stării de bine a copilului în școală, căci, recunosc, tot mai mulți copii se confruntă cu probleme de comportament psihoemoţional și social. Am aflat că există 1-2 pedagogi sociali în fiecare școală, ca psihologul și pedagogul-consilier în carieră. Aceștia fac deseori ore de clasă în comun cu dirigintele. În fiecare an se semnează Acorduri de colaborare cu fiecare părinte, ca el să se implice activ, împreună cu școala, în educația copilului, în care se stipulează drepturile și responsabilitățile pentru 3 părți: copilul, părinții, școala. Întâlnirea cu părinții, doar în prezența copilului, se realizează, obligatoriu de 2 ori pe an, unde, mai întâi, se ascultă problemele spuse și înțelese de copil, apoi intervin adulții. Agenda și catalogul electronice sunt realități obișnuite. Consiliul de administrare a școlii este constituit din 9 elevi, 9 părinți, 9 profesori, care implementează managementul participativ în luarea deciziilor, în decembrie curent au ca temă să evalueze eficiența lucrului directorului școlii. Ca organ de învățare practică a democrației este și Consiliul elevilor, mai mult responsabili de lucrul cu elevii, întreținând dialog permanent cu ei, dar, recunosc că nu se întâmplă întotdeauna.

Vizitele din școli ne-au revelat o situație bună, copii fericiți, profesori de vocație, unii cam nemulțumiți de sarcinile multiple și de cei, aproximativ, 700 de euro, ca salariu mediu, ei însă aşteaptă mai mult de la stat, măcar 1000 de euro, li s-a promis din partea politicienilor, dar….

În final, apreciem impactul pozitiv al vizitei asupra participanților, lecțiile europene valoroase învățate de noi și sperăm ca experiențele lituaniene de succes, în particular și spiritualitatea baltică, în general, să ne inspire mai mult în promovarea integrității și exersarea democrației în școli, dar și în viața politică și cotidiană, astfel încât vectorul european să se transforme într-o realitate recunoscută și resimțită de tot mai mulți concetățeni.

Viorica Goraș-Postică,
Coordonator de proiect