PROFESORII PREUNIVERSITARI RĂSPUND PROVOCĂRII DE A ÎNVĂŢA LUCRURI NOI PRIVIND EVALUAREA COMPETENŢEI INTERCULTURALE

CNTM

În 27-29 martie, peste 20 de profesori şi manageri şcolari din municipiile Chişinău, Bălţi, Comrat şi raioanele Edineţ, Soroca, Ungheni şi Cahul au participat la trainingul ”Evaluarea competenţei interculturale pentru profesori”, organizat de CE PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, în cadrul proiectului ”Dialog intercultural”, sprijinit de Fundaţia Pestalozzi din Elveţia. Programul de formare a inclus sesiuni interactive, organizate în baza culegerii de instrumente de evaluare a competenţei interculturale, inclusiv: evaluarea orală a competenţei de comunicare: produse şi grile; evaluarea competenţei de comunicare în baza resurselor grafice; studiul de caz: strategia de aplicare; chestionarul şi testul docimologic – modalităţi de aplicare şi interpretare; proiectul – instrument de dezvoltare şi evaluare a competenţei interculturale; modalităţi de aplicare a jocului în evaluarea competenţei interculturale şi excursia – un instrument original de evaluare a competenţei interculturale.

Deoarece marea majoritate a participanţilor provin din comunităţi multiculturale, care, în viziunea lor, se caracterizează prin multiple avantaje – tradiţii şi culturi diferite, comportamente şi atitudini variate, activism civic, implicare, apreciere şi respect reciproc, convieţuire paşnică, acceptare, colaborare, negociere, sprijin, empatie, toleranţă, non-discriminare, integrare, unire şi prietenie – aceştia au fost motivaţi să înveţe lucruri noi în problematica enunţată. Cursanţii au identificat un şir de dezavantaje ale societăţilor multiculturale – cazuri de discriminare, stereotipuri, neacceptarea altei persoane, dificultăţi de comunicare, lipsa de toleranţă, neacceptare, pierderea obiceiurilor şi tradiţiilor autohtone, asimilarea culturilor mici, existenţa unor bariere lingvistice, religioase, inegalităţi, prejudecăţi, necunoaşterea limbii de stat, lipsa reciprocităţii, care pot fi diminuate doar prin educaţie.

O finalitate importantă a activităţii de formare a fost, în mod evident, dezvoltarea competenţei culturale, pe fiecare componentă, care, în ultimă instanţă, este ghidată, în opinia participanţilor, de atitudini constructive, precum toleranţă, bunăvoinţă, empatie, deschidere spre schimbare, spre nou şi motivaţia de a fi eficient aici şi acum în sala de clasă, cu grupul de copii. În aceeaşi ordine de idei, remarcăm că mai mult de jumătate dintre participanţi au recunoscut, iniţial, că folosesc într-o măsură mai mică instrumentele specifice de evaluare a competenţei interculturale, la sfârşit, însă, au enumerat o listă amplă de instrumente, precum: harta empatiei, monologul, dialogul controlat, excursia, jocul de rol, testul docimologic, 1001 de nopţi, studiul de caz etc. De asemenea, participanţii au mărturisit că atunci când vor reveni acasă, vor propune şi colegilor din şcoală să le aplice. Este îmbucurător faptul că, în rezultatul activităţii de formare, mai mult de jumătate dintre cei implicaţi s-au deplasat de la nivelul mediu de cunoaştere a subiectului spre cel bun şi foarte bun. Per ansamblu, constatăm un nivel înalt de satisfacţie al participanţilor după programul de formare, achiziţii importante exemplificate de ei, dar şi motivare de aplicare a celor învăţate şi de promovare a acestora printre alţi colegi.

 Viorica GORAŞ-POSTICĂ,
formatoare

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.