TRAINING METODOLOGIC PENTRU CADRELE DIDACTICE DE LICEU. BILANŢURI ŞI REZULTATE

În perioada 4 februarie-4 iunie 2011, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA a implementat un program de formare pentru cadrele didactice de liceu din mediul rural. Acest program s-a desfăşurat în cadrul proiectului Educaţie de calitate în mediul rural din Moldova, sprijinit de Banca Mondială şi coordonat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, şi a avut drept scop dezvoltarea şi actualizarea competenţelor metodologice ale profesorilor.

Tematica programului a reieşit din nevoile actuale ale cadrelor didactice, care se află într-un proces amplu de orientare a învăţămîntului spre formarea şi dezvoltarea de competenţe. Subiectele propuse pentru formare au constituit baza suportului de curs, elaborat în vederea utilizării în cadrul tuturor activităţilor prevăzute de proiect: pregătirea formatorilor naţionali şi locali, desfăşurarea activităţilor de instruire a profesorilor din liceele republicii. Conţinuturile, solicitate în termenii de referinţă ai proiectului, au fost concepute de experţii în domeniu Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVAN, Lia SCLIFOS şi Rodica SOLOVEI, care s-au implicat şi în procesul de formare a formatorilor naţionali şi locali. Subiectele abordate au vizat: Managementul lecţiei din perspectiva asigurării calităţii; Dezvoltarea gîndirii critice, a comunicării, colaborării şi creativităţii la elevi; Abordarea interdisciplinară a materiei de studiu; Strategii educaţionale axate pe formarea competenţelor; Organizarea învăţării din perspectiva educaţiei centrate pe elev; Evaluarea competenţelor şi participarea elevilor în procesul de învăţare independentă şi de autoevaluare; Criterii de elaborare a curricula pentru disciplinele opţionale de la treapta liceală. Suportul de curs a fost editat şi oferit tuturor formatorilor din proiect – atît celor naţionali, cît şi celor locali. Pentru a facilita organizarea programului de formare în teritoriu, fiecare liceu a primit, prin intermediul formatorilor locali, CD-uri cu materialele necesare desfăşurării acestuia. Instituţiile care nu efectuează instruirea în limba română, au primit suportul de curs în limba rusă.
Programul de formare, prevăzut pentru 24 de ore şi avînd 7 subiecte, a constituit suportul trainingului metodologic pentru 24 de formatori naţionali. Aceştia, la rîndul lor, au facilitat instruirea a 785 de formatori locali: cîte 2 delegaţi din fiecare liceu. În urma activităţilor din teritoriu, realizate pe parcursul a două luni de zile, au fost instruite 7474 de cadre didactice. Toţi cei antrenaţi în program, fie formator, fie participant, au primit certificate care confirmă acest fapt.
Buna desfăşurare a procesului, la nivel local, a fost sprijinită de mai mulţi factori. În primul rînd, aceasta se datorează şefilor centrelor metodice raionale, implicaţi în proiect în calitate de monitori locali, care au avut misiunea de a contribui la organizarea şi a superviza activităţile de formare la nivelul instituţiei de învăţămînt. În al doilea rînd, un aport deosebit l-au avut directorii acestor instituţii, care s-au străduit să creeze condiţii optime pentru desfăşurarea instruirii.
Activităţile de formare au fost organizate în cîteva etape. Prima – instruirea a 20 de formatori naţionali – a avut loc în perioada 24-26 februarie şi a fost facilitată de cei 4 coautori ai suportului de curs. În cadrul acesteia, s-au testat conţinuturile elaborate. Fiecare din activităţile din etapa următoare, destinate formatorilor locali, a durat 3 zile. Programul de formare pentru cele 50 de grupe de cadre didactice a avut loc între 5 şi 27 martie, la Institutul Muncii, fiecare seminar fiind anticipat de o sesiune în plen cu participarea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi a echipei C.E. PRO DIDACTICA, în cadrul căreia s-au prezentat activităţile de bază din proiect. Fiecare participant, viitor formator local, a beneficiat de suportul de curs în variantă hard şi de un CD cu toate materialele didactice necesare activităţilor în teren – suport de curs, chestionar de evaluare finală, template raport formator local, TOR formatori locali – în limbile română şi rusă. Pe toată perioada programului, procesul a fost monitorizat de echipa C.E. PRO DIDACTICA, asigurîndu-se, astfel, condiţiile necesare pentru realizarea calitativă a trainingului. De asemenea, aceasta a asistat şi la sesiunile moderate de către formatorii naţionali, constatîndu-se o implicare activă şi responsabilă a participanţilor, viitori formatori locali în proiect.
Trainingul metodologic pentru formarea formatorilor locali poate fi considerat o reuşită, fapt demonstrat atît de prezenţa tuturor participanţilor selectaţi, cît şi de sinteza rapoartelor formatorilor şi a chestionarelor de evaluare a programului. Graţie parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei, direcţiile raionale de învăţămînt şi instituţiile preuniversitare; a experienţei pe care o are C.E. PRO DIDACTICA în implementarea proiectelor de acest gen; a implicării unor experţi-formatori cu o remarcabilă pregătire în domeniu a fost oferit un program de formare consistent, interesant şi corespunzător nevoilor actuale ale cadrelor didactice de liceu.
Monitorizarea sistematică efectuată de echipa de proiect, analiza celor 785 de chestionare de evaluare finală a programului completate de formatorii locali şi sinteza itemilor incluşi ne-au permis să concluzionăm că programul şi-a atins obiectivele: prin oferirea unui suport de curs actual şi adaptat necesităţilor profesionale ale cadrelor didactice de liceu, prin prestaţia formatorilor naţionali şi organizarea la nivel a activităţilor. Printre factorii care au contribuit la buna desfăşurare, la calitatea şi eficienţa programului de formare,majoritatea participanţilor au menţionat: organizarea foarte bună a activităţilor; competenţa, pregătirea corespunzătoare, responsabilitatea, profesionalismul formatorilor; metodele aplicate şi suportul de curs; schimbul de experienţă cu colegii; planificarea şi organizarea sesiunilor; atitudinea organizatorilor; prezenţa la curs a profesorilor de la aceeaşi disciplină; climatul psihologic favorabil; condiţiile de desfăşurare a cursurilor (sala de curs, pauzele de cafea, prînzul, cazare); explicarea pas cu pas a realizării activităţilor în teren etc.
Sugestiile profesorilor-cursanţi s-au axat, în principal, pe nevoia de a mai participa la astfel de formări: desfăşurarea de traininguri similare cu alte subiecte stringente pentru sistemul educaţional naţional; mai multe formări de acest gen, dar „mai de durată” şi cu un tempou mai lent; organizarea unor astfel de traininguri măcar o dată pe an etc.
O altă formare, cea mai valoroasă prin numărul de participanţi – 7474 de profesori de liceu, s-a desfăşurat, în perioada 15 martie-10 mai, în 375 de licee din republică, inclusiv în instituţiile cu predare în limba română din localităţile din stînga Nistrului. Activităţile au fost facilitate de 750 de formatori locali şi s-au desfăşurat, conform agendei şi orarului aprobat de fiecare instituţie, în toate raioanele, inclusiv în UTA Găgăuzia. Sălile de curs au fost pregătite de administraţia liceelor. Participanţilor li s-au oferit suporturi de curs multiplicate şi rechizite necesare realizării activităţilor preconizate. Programul a inclus 24 de ore de instruire, iar subiectele abordate au fost cele menţionate mai sus.
Analiza rapoartelor prezentate de monitorii locali şi formatorii locali a evidenţiat caracterul predominant, fără excepţie, a cîtorva factori de valoare care au contribuit la buna desfăşurare a programului: pregătirea adecvată a formatorilor locali; organizarea eficientă a programului de formare în instituţiile din teritoriu; calitatea suportului de curs, conţinuturi bine structurate, înglobînd multă informaţie utilă; prezentarea unor tehnici şi metode de lucru ajustate la conţinuturi etc. Cursanţii au mai menţionat şi alţi factori: desfăşurarea activităţilor de către formatori-reprezentanţi ai colectivelor din care fac parte şi formabilii; profesorii au avut posibilitatea să se afle, în acelaşi segment de timp, într-un proces de formare „comun”, fiind informaţi la fel, discutînd pe marginea conţinuturilor, pentru a înţelege şi a clarifica mai multe aspecte ce ţin de procesul didactic.
Participanţii la formare au remarcat şi existenţa unor puncte slabe în implementarea programului. Acestea au vizat volumul mare de informaţie pe care au fost nevoiţi să-l asimileze într-un interval de timp destul de scurt. Deşi suportul de curs s-a bucurat de o apreciere înaltă, nu toţi formabilii au putut beneficia de un exemplar integral. Unele instituţii nu au reuşit să facă faţă unei asemenea cerinţe.  În corelaţie cu problematica formării de competenţe, a fost evidenţiată o dată în plus şi necesitatea elaborării unor instrumente de evaluare curentă şi sumativă. Pentru a menţine şi a promova spiritul formării continue, profesorii conştientizează ca pe o necesitate stringentă atît instruirea periodică a actualilor formatori locali, cît şi a unora noi.
Am prezentat doar o parte din sugestiile făcute de profesori. De subliniat faptul că aceştia conştientizează nevoia de a fi formaţi, dar şi că respectivul demers trebuie organizat ca proces, atribuindu-i-se un caracter permanent sau măcar periodic; că acele conţinuturi selectate trebuie să fie de calitate şi să răspundă nevoilor formabililor, iar ei să fie instruiţi de persoane bine pregătite.
În concluzie, activităţile din cadrul subcomponentei Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu s-au desfăşurat în conformitate cu planificările C.E. PRO DIDACTICA şi cu termenii de referinţă formulaţi de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Obiectivul principal al proiectului, de care au beneficiat 8259 de cadre didactice din liceele rurale din republică, a fost atins prin oferirea unui program de formare de calitate, în vederea dezvoltării şi actualizării competenţelor lor metodologice. Trainingul a fost livrat, atît formatorilor naţionali şi locali, cît şi cadrelor didactice, într-o manieră profesionistă: apreciem efortul depus de către experţii-cheie, formatorii naţionali şi locali, monitorii locali angajaţi în proiect.
Conform evaluărilor finale, activitatea a fost una foarte utilă şi actuală, majoritatea profesorilor manifestînd dorinţa de a mai participa la programe similare. Atît participanţii, cît şi factorii interesaţi (DGRÎTS, conducerea liceelor) au menţionat calitatea suportului de curs oferit, prestaţia formatorilor locali şi interersul cadrelor didactice pentru subiectele abordate. Tematica a fost destul de vastă; la fiecare subiect se putea organiza un training separat, dar orientările clare din suporturi, oferite şi în variantă electronică, i-a ajutat să îşi focalizeze dezbaterile asupra curriculumului modernizat din perspectiva formării de competenţe. Participanţii au apreciat în mod deosebit faptul că nu au fost separaţi pe discipline sau pe catedre, ei pronunţatîndu-se pro cerinţe unice: „Am putut să ne auzim – noi, „reprezentanţii” tuturor ariilor curriculare – şi să discutăm despre posibilităţile de ameliorare a situaţiei la nivel de instituţie”. Unii profesori sînt îngrijoraţi de soarta liceelor rurale mici, unde numărul copiilor este în continuă scădere, de salarizarea lor, punînd şi aceste probleme în discuţie.
Credem că logica activităţilor planificate în cadrul acestei subcomponente şi parteneriatul eficient dintre toate părţile interesate – Ministerul Educaţiei, C.E. PRO DIDACTICA, direcţiile generale raionale de învăţămînt, liceele rurale – au contribuit la realizarea obiectivelor fixate. Prin instruirea oferită formatorilor naţionali şi  locali, profesorilor de liceu am clarificat multiple aspecte ce ţin de problematica formării şi evaluării competenţelor şi sperăm la o reuşită în implementarea conceptelor studiate în activitatea didactică a cadrelor didactice din învăţămîntul liceal.
Ţinînd cont de solicitările formulate de majoritatea cursanţilor, de sugestiile şi opiniile participanţilor – experţii-cheie, formatorii naţionali, formatorii şi monitorii locali, managerii de liceu, de observaţiile noastre directe, recomandăm:
1.  continuarea formării periodice, la nivel de centru regional/raional, a profesorilor privind diverse aspecte intrinsece dezvoltării competenţelor metodologice şi realizării cerinţelor curriculumului modernizat;
2.  derularea unor activităţi, la nivel instituţional şi raional, de reactualizare aprofundată a strategiilor şi tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice;
3.  desfăşurarea unor activităţi similare pentru profesorii din ciclul gimnazial şi primar;
4.  iniţierea şi derularea periodică a unor programe de formare destinate formatorilor locali, inclusiv pentru treapta liceală;
5.  includerea în activităţi de instruire, formare de formatori şi a altor cadre didactice, în vederea diversificării experienţei şi consolidării abilităţii de învăţare a adulţilor;
6.  extinderea perioadei de implementare (elaborarea de materiale, desfăşurarea programului de formare) în proiecte similare, pentru o mai mare eficienţă; credem că rezonabil ar fi 5 zile de curs;
7.  elaborarea unor materiale didactice care vizează proiectarea didactică de lungă şi scurtă durată în vederea realizării formării de competenţe;
8.  elaborarea şi aplicarea instrumentelor de evaluare curentă şi sumativă axată pe evaluarea formării de competenţe;
9.  publicarea unei culegeri cu toate materialele utilizate în proiect, suplimentată cu un şir de sugestii practice şi experienţe de succes, în cadrul Bibliotecii PRO DIDACTICA;
10.  revizuirea treptată a manualelor şcolare din perspectiva dezvoltării de competenţe;
11.  organizarea unor activităţi post-training de extindere a celor însuşite şi aplicate în urma trainingului metodologic;
12.  proiectarea de activităţi de formare la nivel regional şi naţional avînd în vedere succesele şi sugestiile înregistrate în procesul implementării acestui training metodologic.

Rima BEZEDE, director de proiect

Silvia BARBAROV, coordonator de proiect
29_3 29_4

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.