Consolidarea educației interculturale prin parteneriate eficiente cu părinții

Universitatea de Stat din Moldova continuă activitățile de promovare a educației interculturale prin diseminarea bunelor practici însușite în cadrul Proiectului „Promovarea și dezvoltarea educației interculturale în formarea inițială a cadrelor didactice”, implementat de CE PRO DIDACTICA în parteneriat cu 6 universități partenere din țară, cu sprijinul Fundației pentru Copii „Pestalozzi” din
Elveția.

Datorită semnării unei Convent̗ii-cadru de parteneriat între Centrul Educațional PRO DIDACTICA, Universitatea de Stat din Moldova s̗i instituțiile de învățământ preuniversitar (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” și Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău), la 25 și 27 octombrie curent au fost organizate două ateliere online cu părinții privind conștientizarea importanței educației interculturale și crearea unui
mediu școlar mai incluziv, deschis diversității de orice natură: de limbă și cultură, de gândire, de
gen etc. 

Activitățile au fost coordonate de dna dr. conf. univ. Dorina ROTARI și moderate de profesoarele Galina DRUȚĂ și Mariana LUNCAȘU, masterande la Facultatea de Litere (programul „Limbă, literatură și civilizație românească”). La ateliere au participat 48 de părinți (6 tătici și 42 de mămici), iar în calitate de invitate au fost prezente cu un cuvânt de salut dna Daniela VACARCIUC, directoare a Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chișinău, dna Elena BANARI, șefă Catedra Limbă și comunicare la Colegiul „Alexei Mateevici” și dna Daniela PREAȘCA, expertă în monitorizarea și evaluarea proiectului.


Implicarea tuturor actanților educaționali în procesul de promovare și dezvoltare a educației interculturale are ca sop crearea unei culturi a conviețuirii pașnice și a dialogului intercultural în societatea contemporană, prin promovarea diversității și a incluziunii.

Proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova”: incluziunea socio-educațională a copiilor și tinerilor

În luna octombrie curent, peste 25 de învățătoare, profesoare de la diferite discipline din 10 gimnazii și licee din comunitățile partenere ale proiectului au participat la programul de formare „Incluziunea socio-educațională a copiilor și tinerilor refugiați în instituțiile de învățământ secundar general”. Prin această rundă de instruire, proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova” și-a propus să pregătească cadrele didactice pentru a deveni persoane-resurse în procesul de integrare a copiilor de vârstă școlară în sistemul nostru de învățământ, prin acordare de sprijin sub formă de meditații.

Într-o primă fază, pentru a identifica nevoile de formare pe această dimensiune, cursantele au fost invitate să răspundă la întrebările unui sondaj, care au vizat: politicile naționale și internaționale în domeniu; comportamentul copiilor în situații de criză, practicile eficiente de gestionare a stresului, esența primului ajutor psihologic; rolul cadrelor didactice și de conducere în crearea unui mediu incluziv la nivel de clasă, școală, comunitate; modalitățile de combatere a stereotipurilor și prejudecăților în rândul populației școlare, inclusiv din perspectivă de gen; mijloacele de depășire a barierelor și de soluționare a problemelor legate de incluziune; instrumentele de dezvoltare socio-emoțională a copiilor în procesul de inserție școlară și socială.

Anume informația furnizată de cursante a stat la baza alegerii conținuturilor instruirii, de către formatoarea Angela BOSSA. Astfel, pe parcursul a 5 zile, în cadrul cursului au fost abordate subiectele:

  • Politicile naționale și internaționale în domeniul educației incluzive și al refugiaților;
  • Impactul războiului asupra copiilor și adulților;
  • Barierele și provocările în incluziunea educațională și socială a copiilor și tinerilor refugiați. Cum reacționează copiii în situații de criză?;
  • Primul ajutor psihologic;
  • Recunoașterea unicității fiecăruia. Stereotipuri și prejudecăți;
  • Dezvoltarea socio-emoțională a copiilor în procesul de incluziune;
  • Integrare și incluziune prin diversitate și valori democratice;
  • Rolul cadrelor didactice în formarea unui mediu incluziv la nivel de clasă, școală, comunitate;
  • Multilingvismul. Clasa/școala prietenoasă limbilor și culturilor. Strategii educaționale la clasă: pictogramele, proiectul etc.

Profesoarele au abordat subiectele de pe agendă în cheia centrării demersului pe elev, ale cărei principii pun accentul pe: interesele și nevoile acestuia, învățarea autentică, implementarea abordării holistice a procesului instructiv-educativ și implicarea familiei, acceptarea și valorizarea diversității, asigurarea unor oportunități de învățare și dezvoltare egale.

Sesiunile de training s-au desfășurat online,  de o manieră interactivă, fiind axate pe studii de caz, pe proiectarea și prezentarea unor lecții/secvențe cu implicarea copiilor/tinerilor refugiați, pe analize și discuții constructive, cu recomandări importante pentru optimizarea integrării educaționale  și sociale a copiilor și tinerilor refugiați.

Proiectul”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova” este finanțat de Swiss Solidarity și Fundația pentru Copii „Pestalozzi”, Elveția, și implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA.

Proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova”: bilanțuri în cadrul ”Programului de asistență psihologică pentru copiii și tinerii refugiați”

Orice inițiativă țintește un impact pozitiv palpabil pentru beneficiarele/rii săi, direcți și indirecți. În cazul componentei ”Asistență psihologică” a proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova”, impactul este unul pluridimensional, încărcat de numeroase semnificații, dat fiind categoriile de beneficiari/e vizate. Este opinia celor 9 participante la ”Programul de asistență psihologică pentru copiii și tinerii refugiați”, pregătite pentru activitățile de consiliere psihologică organizate în cadrul proiectului.
Pentru cursante, programul de formare și, implicit, activitatea propriu-zisă a însemnat o schimbare  noi cunoștințe, abilități și comportamente profesionale, noi abordări și practici; regândirea unor realități și demersuri de dezvoltare personală, educațională și socială; analize și conștientizări zilnice; muncă sistematică asupra propriei prestații. Seminarele, dar mai ales interacțiunea cu refugiații ucraineni, nevârstnici și vârstnici, le-au favorizat o mai bună înțelegere a persoanelor aflate în situații de stres și chiar de traumă, le-au îmbogățit experiența, în sensul eficientizării acțiunilor de intervenție.
Pentru copiii și tinerii refugiați, activitățile de consiliere psihologică au însemnat ”o gură de apă proaspătă”, mai multă siguranță. Marcați de evenimentele din țara de origine, ca niște ”păsări fără cuib”, neîncrezători, speriați, ei au învățat pe parcurs să-și descifreze emoțiile, trăirile, stările și să le înțeleagă, iar pe unele să le stăpânească; au învățat natura propriilor frici, conflicte interioare și modalități de a le înfrunta sau depăși; au învățat de unde vine stresul și cum să-l diminueze. Exercițiile de intercunoaștere, de prezentare, de colaborare le-au permis să se cunoască mai bine pe ei înșiși și pe cei de alături  semeni și adulți, din Ucraina și din comunitatea-gazdă; i-au ajutat să învețe să comunice, să se conecteze cu ceilalți, să stabilească contacte de durată. Dar cel mai important, prin explorarea calităților și valorilor individuale, ei s-au simțit valorizați și valoroși, au înțeles care sunt resursele proprii și cele ale familiei, și-au dezvoltat încrederea de sine, imaginea de sine, spiritul de grup.
Lucrul psihologelor cu copiii și tinerii refugiați a fost amprentat de un dialog permanent cu părinții. În acest sens, efortul a fost îndreptat spre consolidarea relației părinți-copii; spre sensibilizarea familiei asupra nevoilor copiilor, în special a celei de a se simți in siguranță, de a se bucura de dragostea, afecțiunea celor apropiați; spre conștientizarea necesității de a acorda o atenție sporită stărilor prin care trec și a le oferi toată susținerea pentru înlăturarea comportamentelor dezadaptative și o mai grabnică recuperare psihoemoțională. Astfel, comunicarea copil-părinte a cunoscut o ameliorare. În opinia psihologelor, activitățile de asistență psihologică și-au atins scopul – cel de a îmbunătăți condiția psihoemoțională a copiilor și tinerilor refugiați ucraineni, pentru o mai rapidă inserție socială. Acest fapt le-a permis să-și exprime convingerea că programul poate fi implementat cu succes în orice instituție educațională de la noi.

”Programul de asistență psihologică pentru copiii și tinerii refugiați” a avut drept scop dezvoltarea competențelor profesionale necesare acordării de sprijin refugiaților ucraineni – copii, tineri și adulții în grija cărora sunt aceștia, din 9 comunități-pilot. Acesta a fost facilitat de Elena CREANGĂ și Ina MORARU, autoarele ghidului care a servit drept suport de curs.

Proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova” este finanțat de Swiss Solidarity și Fundația pentru Copii „Pestalozzi”, Elveția, și implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA.