”BUNE PRACTICI DIN ŞCOALA AMERICANĂ” – A DOUA ŞEDINŢĂ A CLUBULUI PAIDEIA

Vineri, 16 februarie 2018, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA a organizat a doua şedinţă a Clubului de dezbateri educaţionale PAIDEIA, facilitat de dna Oxana DRAGUŢA, care a împărtăşit experienţa sa din cadrul Programului de Fellowship Hubert H. Humphrey al Guvernului SUA 2016-2017. De asemenea, agenda clubului a inclus prezentarea unei experienţe din şcoala Londonderry din Harrisburg, capitala Pennsylvaniei, urmată de un interviu prin skype cu directoarea şcolii – Victoria Millard, care a răspuns la întrebările participanţilor clubului, precum şi de o prezentare a experienţei de învăţare de către Clay Cook, voluntar al Corpului Păcii în cadrul Programului Educaţie pentru sănătate în raionul Străşeni.

Prin urmare, pentru prima dată membrii clubului au avut parte de o incursiune în valorile, idealurile şi sistemul educaţional al SUA, cu prezentarea unor exemple vii de şcoală şi a unui absolvent al sistemului educaţional american (vezi prezentările pe: https://drive.google.com/drive/folders/1WBYG8afD1HaxJuTprrDJ6v7cSPLX2wH-).

Am discutat despre democraţie, libertate şi drepturile omului şi cum acestea influenţează discursul educaţional şi practica pedagogică la nivel de şcoală. Politica educaţională din SUA este răspunsul statului la probleme sociale, valurile masive de imigraţie şi abolire a structurilor rigide bazate pe rasă, clasă şi gen. De asemenea, educaţia joacă un rol esenţial în realizarea ideologiei visului american, cu alte cuvinte în realizarea promisiunii că fiecare rezident al SUA are o șansă rezonabilă să devină de succes (precum fiecare și-l definește, material sau de alt ordin), prin eforturile și resursele proprii. Elemente caracteristice, care au ieşit în evidenţă, au fost următoarele: relația profesor-elev de la egal la egal; profesori care recunosc că nu dețin adevărul; încurajarea exprimării opiniei proprii şi dezvoltarea gândirii critice; consilii de elevi puternice; atitudinea umană faţă de greșeală; încurajarea limbajului pozitiv, explicând că acel negativ provoacă suferinţă; toleranța faţă de diversitatea de opinie, rasă, etnie, religie;  voluntariatul etc.

Şcoala Londonderry oferă un program preșcolar și primar (gimnazial), care pune accentul pe dezvoltarea holistică a copilului – socială, emoțională, cognitivă, creativă si fizică. Profesorii în această şcoală consideră că copii se nasc curioşi şi sunt învăţăcei naturali, iar ei au rolul de a facilita învăţarea. Accent primordial se pune pe dezvoltarea aprecierii de sine, precondiție fundamentală pentru învățare de succes și interacțiune socială.

Misiunea Londonderry este să ajute fiecare copil să-și atingă potențialul maxim într-o comunitate diversă, prietenoasă, sigură, grijulie și distractivă. Graţie unui program academic dinamic, copiii învață în ritm propriu să gândească logic, critic și creativ. Implicarea părinților și voluntariatul este o parte integrală a vieții școlare, fiind parte a unui contract a familiei cu școala. Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea socială și emoțională, învățarea strategiilor de soluționare a conflictelor și implicarea în dezvoltarea comunităţii.

Doamna directoare Victoria Millard a răspuns la întrebări cu referire la programul de muncă al profesorilor, combinarea claselor (I-a cu a II-a, III-a cu a IV-a, ş.a.m.d.), promovarea elevilor şi sprijinul celor care rămân în urmă (unde părinţii se implică în calitate de voluntari), teme pe acasă (sunt puţine şi au relevanţă cu experienţa de viaţă) şi modul de învăţare a soluţionării conflictelor (profesorii de clase primare utilizează figuri decupate din carton în formă de ureche şi buze. Copilul care se aşteaptă să asculte i se înmânează ”urechea”, iar cel care va prezenta viziunea sa asupra conflictului va primi ”buzele”. Elevii din clasele mai mari sunt instruiţi în practici de mediere şi cei mai mari îi asistă pe cei mai mici să depăşească conflictele).

Clay Cook a relatat experienţa sa de învăţare în şcoală şi facultate. Printre bunele practici menţionate de Clay şi mai puţin practicate în ţara noastră, au fost următoarele: rapoartele trimise periodic de şcoală părinţilor cu privire la însuşita elevilor (report cards), programe ocupaţionale oferite în liceu în colaborare cu universităţile sau companiile (în cazul lui Clay un program în domeniul medicinii), curriculum la fiecare disciplină (temele, referinţele, procedura de evaluare), oferite fiecărui elev la început de curs; consiliu de elevi foarte activ; program extracurricular bogat, inclusiv sport şi competiţii între şcoli; voluntariat obligatoriu, care contează la admiterea la facultate şi la angajare; politica de interzicere a telefoanelor mobile în şcoală etc.