Cu suportul Fundației pentru Copii Pestalozzi, în perioada aprilie-mai curent, cele șapte centre comunitare (Digital Hub) ale proiectului au găzduit o serie de sesiuni de informare adresate părinților refugiați din Ucraina. Întâlnirile, având în atenție subiecte importante pentru dezvoltarea noii generații: egalitatea și incluziunea de gen, și-au dorit să le ofere celor 107 de participanți instrumente care să le permită să construiască un mediu sigur și echitabil în familie și în comunitate.

Inițiativa a pornit de la premisa că un copil crescut fără presiunea unor constrângeri de gen are mai multe șanse să se dezvolte armonios, să își valorifice potențialul, să învețe și să interacționeze mai bine cu semenii, dar și cu adulții. Scopul ei principal a fost sprijinirea părinților în înțelegerea modului în care stereotipurile și rolurile prestabilite de gen pot limita sau influența negativ parcursul copiilor.

Agenda sesiunilor, care au inclus module tematice adaptate nevoilor actuale ale familiilor, a fost axată pe trei piloni: drepturi, siguranță și reflecție. Fiind analizate și definite concepte precum ”sex biologic și gen”, ”identitate de gen”, ”exprimare de gen”, ”egalitate de gen”, ”echitate de gen”, ”așteptări sociale” etc., atenția participanților a fost îndreptată către identificarea inegalităților, a prejudecăților și a discriminării bazate pe gen.

Demersurile, concentrate pe exemple de educație în familie și pe măsuri de prevenire a violenței bazate pe gen, au invitat părinții la un exercițiu de autoreflecție privind mesajele pe care le transmit fiilor și fiicelor lor – conștient sau nu. Ei au analizat modul în care așteptările de gen influențează stima de sine, parcursul școlar și viitoarea alegere a profesiei, precum și felul în care comportamentul parental modelează relațiile pe care copilul le va construi cu cei din jur. De asemenea, discuțiile au clarificat ce înseamnă egalitatea de șanse pentru un fiu și o fiică și au subliniat importanța de a-i învăța pe copii, indiferent de gen, cum să se protejeze. Explorând conceptul de „granițe personale” și metodele prin care acesta poate fi explicat copiilor în funcție de vârstă, părinții au învățat să recunoască acele situații din mediul casnic, școlar sau online care sunt nesigure sau care prezintă un pericol real pentru copii.

Impactul acestor sesiuni este oglindit cel mai bine în mărturiile participanților, care au recunoscut că și-ardori să mai participe la astfel de evenimente, catalogându-le drept extrem de utile și interesante. Mulți dintre ei au conștientizat că sunt, adesea fără să vrea, un canal prin care presiunea și normele sociale ajung la copii – cu efecte asupra dezvoltării acestora: „Noi modelăm comportamentul copilului în raport cu cei din jur, insuflându-i regulile din societate. Însă acest proces e unul cu dublu sens, deoarece societatea exercită o influență puternică atât asupra noastră, cât și asupra copiilor”.

Un ecou aparte l-a avut componenta ”incluziune”: „Am început să privesc dintr-o nouă optică modul în care empatia din partea adulților și abordarea incluzivă îi ajută pe copiii refugiați să se adapteze mai repede, să-și păstreze încrederea în sine și să simtă că sunt auziți și respectați. Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la cât de important este să acordăm atenție stării emoționale a copilului, și nu doar reușitei sale școlare sau disciplinei”.

Această repriză de informare a țintit dincolo de ”momentul de față”, fiind  o investiție în viitorul copiilor. Atunci când părinții renunță la tipare și își asumă o educație bazată pe echitate și suport emoțional, cei care beneficiază sunt copiii: dezvoltarea lor într-un climat, familial sau social, empatic și incluziv îi ajută să devină adulți siguri pe sine, toleranți și independenți.

Proiectul „Împuternicirea fetelor și băieților refugiați din Ucraina printr-o educație incluzivă și empatică în Republica Moldova”, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, cu suportul Fundației pentru copii Pestalozzi (Elveția).