ROLUL EDUCAȚIEI INTERCULTURALE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ ȘI CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE, DEZBĂTUT LA CLUBUL PAIDEIA

Pe 15 februarie curent, mai mulți profesori din diferite instituții preuniversitare au participat la ședința ordinară a Clubului de dezbateri educaționale Paideia de la PRO DIDACTICA, unde au discutat pe marginea politicilor actuale, dar și a practicilor curente de dezvoltare a competenței interculturale. În calitate de facilitator, dna prof. univ. Viorica Goraș-Postică a organizat întrunirea în cheia cadrului de proiectare și învățare ERRE, propunând sarcini specifice de valorificare a potențialului participanților și provocând schimbul de experiențe avansate de educație interculturală (EIC), naționale și internaționale. Prezentarea integrală a demersului în cauză poate fi accesată AICI.

Pornind de la faptul că diversitatea culturală a devenit o realitate inevitabilă și nici pe departe nu mai este un clișeu contemporan (Cf. Anca Nedelcu), profesorii au identificat că EIC comportă categoric mai multe avantaje decât dezavantaje. De asemenea, fiind întrebați cât de mult îi reprezintă EIC sau se regăsesc  în domeniul dat, marea majoritate a răspuns că foarte mult. După ce au fost analizate documentele recente de politică educațională din perspectiva EIC, practicienii și-au expus opiniile pe marginea relevanței acestora în contextele în care ei activează, subliniind unele probleme  cu care se confruntă ei, alături de elevi și părinți, dar și împărtășind anumite căi de soluționare a acestora. Activitatea practică a avut ca obiectiv colectarea și dezbaterea sugestiilor din partea practicienilor pentru dezvoltarea curriculară a EIC, atât cu referire la formarea inițială, cât și cea continuă a cadrelor didactice. Astfel, printre recomandările propuse de către participanți echipelor de autori, care vor dezvolta Curriculumul național preuniversitar,  în anul 2019, au fost:  diversificarea ofertelor educaționale de EIC; includerea în listele de texte recomandate a textelor valoroase, inclusiv nonliterare, de frontieră – eseu, reportaj, studii de caz – cu tematică interculturală, de exemplu:  Eu sunt Malala…”,  ”În ultima bancă” etc.; inițierea unor biblioteci digitale, cu filme documentare sau artistice pentru educația EIC, a unor portofolii didactice, ghiduri, culegeri de proiecte didactice, auxiliare; includerea mai multor ore de comunicare orală; mai multe sugestii pentru organizarea și diversificarea lecțiilor outdoor, de educație interculturală nonformală;  a se recomanda mai multe ore efectuate  sub formă de ateliere de lectură, de discuție; a se elabora suporturi informaționale actualizate la tematica EIC; de inclus conținuturi tematice de EIC , începând cu Abecedarul, însoțite de suporturi didactice interactive, DVD-uri, soft-uri educaționale.

Recomandările pentru managerii și profesorii universitari, în vederea optimizării EIC a studenților, viitori profesori, au fost următoarele: predarea unui curs special, fie și opțional de Educație interculturală, ”se poate și în locul obiectelor inutile și neînțelese de mulți studenți, gen economie, politologie, neadaptate deloc la specificul facultății”; mai multe ore practice de EIC, de didactică aplicată la disciplinele socio-umanistice;  oferirea de instrumente practice de evaluare a competenței interculturale; invitarea profesorilor din alte țări cu anumite cursuri la tematica dată; extinderea parteneriatelor educaționale dintre școală și universitate, de identificare comună a problemelor și a soluțiilor de EIC; a organiza cu viitorii pedagogi Zilele EIC în universitate, în care să se facă mai multe vizite în școli a profesorilor și studenților;  a desfășura practicile pedagogice, dar și școli de iarnă, de vară cu studenții și în afara țării; a iniția, inclusiv de către studenți festivaluri ale etniilor conlocuitoare în diferite localități etc.

În continuare, necesitățile și doleanțele practicienilor și ale școlii, în general, vor fi valorificate de noi în cadrul proiectului Promovarea şi dezvoltarea educaţiei interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice, sprijinit de Fundația Pestalozzi din Elveția și implementat pe parcursul aa. 2018-2020.

Prof. univ. Viorica Goraș-Postică