Mai mulți profesori școlari și universitari au participat vineri, 22 noiembrie curent, la ședința ordinară a clubului de dezbateri educaționale PAIDEIA, în incinta Centrului Educațional PRO DIDACTICA, facilitată de prof. univ. Viorica GORAŞ-POSTICĂ.  Făcând parte din aria competențelor interculturale și civice, educația multilingvă se impune tot mai mult la toate treptele de școlaritate din sistemele educaționale la nivel mondial.

Odată cu globalizarea culturală și economică și ci migrația masivă și în continuă ascendență a populației, acest tip al noilor educații comportă multiple beneficii sociale și personale, implicând atât familia, cât și instituția educațională.

Educația multilingvă în contextul Republicii Moldova poate trezi și unele reacții adverse, dezbateri controversate, de vreme ce bilingvismul ideologizat din perioada sovietică, în care limba maternă era neglijată și se promova în mod intensiv și extensiv limba ”fratelui mai mare”. În cadrul lingvistic european însă bilingvismul sau multilingvismul promovează în mod prioritar  și firesc limba maternă  – mother  tongue is first – apoi pe baza solidă a acesteia se poate desfășura procesul de instruire de la grădiniță până la universitate inclusiv, în 2 sau mai multe limbi, în funcție de alegerea părinților și de necesitățile din țara respectivă.  În afară de sensul descris mai sus, educația multilingvă se poate aborda și în accepție restrânsă, când elemente/minimum-uri lexicale din limbile vorbite de copii acasă, în societățile multiculturale, se promovează/însușesc în  instituția educațională. Acesta contribuie în mod sensibil la educarea toleranței, respectului și deschiderii pentru comunicare și interacțiune cu coleg, vecinii diferiți, vorbitori nativi ai altor limbi. Un minimum lexical propus spre discuție și care a trezit un mare interes din partea pedagogilor puteți descărca AICI. Acest minimum poate fi adaptat la nevoile comunității de elevi și redus sau extins în funcție de potențialul intelectual și lingvistic al beneficiarilor.

Problematica educației multilingve a fost abordată de manieră pragmatică și interactivă, din punct de vedere pedagogic, psihologic și social, iar bunele practici, alături de experiențele mai puțin plăcute din viața cotidiană, expuse de participanți, au servit ca material ilustrativ relevant pentru ca în școala de astăzi să se schimbe unele accente și tendințe deficitare de monolingvism și bilingvism îngust, iar cultura organizațională să se îmbogățească și să se adapteze la necesitățile societății multiculturale în continuă schimbare. Mai multe profesoare interesate de tema în cauză au mărturisit că materialele dezbătute la seminar le vor servi ca suport didactic pentru  organizarea în școli a unor activități similare, cu obiective de sensibilizare, dar și de dezvoltare a unor atitudini și comportamente democratice.

Viorica GORAŞ-POSTICĂ