Uwe Gartenschlaeger: Vin vechi în sticle noi – de ce și la etapa actuală Bildung prezintă un interes atât de mare?

1

Instituțiile de învățare și de educație a adulților ar trebui să acorde atenție mai mare însușirii empatiei și a problemelor etice cotidiene. Conceptul de Bildung nu salvează lumea, dar ideile vechi și noi transmise de terminologia lui sunt o sursă de inspirație extrem de importantă pentru dezbaterile actuale asupra rolului educației adulților.

În ultimii ani, au existat multe discuții asupra conceptului de Bildung în cadrul Asociației Europeane pentru Educația Adulților (EAEA) –  https://eaea.org/.

Actualmente, se află în proces de implementare și un Proiect Erasmus+  https://eaea.org/project/  despre aceasta cu doisprezece parteneri europeni, din Moldova până în Irlanda și din Finlanda până în Spania. Cum a apărut acest lucru și ce dorim să obținem cu el?

Aș dori să încep cu un citat din faimoasa Crimă și Pedeapsă a lui Fiodor Dostoievski:
Să facă un pas nou, să spună un cuvânt nou, este ceea de ce oamenii se tem cel mai mult.”

Frica mare de schimbare – într-un moment în care ne dăm seama cu toții că transformarea este inevitabilă – este cea care ne-a făcut să căutăm noi idei pentru învățarea și educația adulților (ALE). În această călătorie, am dat peste Afișul popular nordic, care este un exemplu de promovare a unui concept specific de educație, întru depășirea unei crize sistemice. Când am aflat mai multe despre acest concept, ne-am gândit: Nu ar fi un exemplu privind posibiltatea inițierii unei schimbări, despre activizarea oamenilor și modul de depășire a crizelor cu ajutorul ALE? Ce am putea învăța astăzi din acesta?

SENZAȚIE DE NEPUTINȚĂ

În primul rând, putem învăța că educația nu se limitează la transmiterea de cunoștințe. Aceasta cu siguranță nu este o idee nouă, dar dacă parcurgeți programele de azi, în special ale sistemului de învățământ formal, veți găsi foarte puține elemente de estetică sau probleme etice, cel puțin în Germania. Este remarcabil că în discursul public dorința de „noi narațiuni” este pioritară, dar, în același timp, găsim foarte puțin din ea în instituțiile noastre de învățământ formal (și chiar în ALE non-formale).

Lipsa învățării afective este și mai dramatică. Unde găsim abordări substanțiale pentru predarea empatiei sau capacitatea de a lucra împreună în mod constructiv și respectuos? Cel mai recent raport UNESCO Reimaginarea viitorului nostru împreună: un nou contract social pentru educație subliniază pe bună dreptate că obiectivele învățării sunt determinate în continuare de competiție. Acest lucru este demonstrat de un sistem de examinare debordant, conceput pentru a evalua rezultatele învățării și pentru a crea un clasament al indivizilor.

În opinia mea, o anumită inerție și timiditate în rândul unor grupuri mari de oameni este strâns legată de sentimentul lor de neputință în modelarea mediului lor de viață ( puteți găsi mai multe informații pe: https://www.nature.com/articles/d41586-021-02582-8  și pe  https://bnn-news.com/ survey-every-seventh-latvian-resident-regularly-feels-powerless-and-hopeless-229393). Acest sentiment provine din două surse: În primul rând, există impresia că structurile complexe ale societăților moderne sunt greu de înțeles și chiar mai greu de schimbat. În al doilea rând, această impresie este întărită de mulți cetățeni care simt că sunt vulnerabili atunci când se confruntă cu relațiile existente de putere. Ce poate face un individ dacă state întregi nu pot să se apere împotriva corporațiilor globale? Cu ce poate contribui fiecare dintre noi pentru a ne asigura că standardele sociale și ecologice sunt respectate de toată lumea?

222

 

Imagine: Unesco, Re-imaginând viitorul nostru împreună: un nou contract social pentru educație

 ÎN CĂUTAREA UNOR NOI ABORDĂRI
Ar fi superstițios să credem că la o schimbare se poate ajunge doar prin reforme în sistemul de învățământ. Nu ar trebui să fim atât de aroganți, pentru că ar duce la noi dezamăgiri. Dar nici nu trebuie să subestimăm influența educației. Istoria ne arată că, de exemplu, eforturile educaționale ale iluminismului, educația populară și pedagogia antiautoritară au avut un impact vizibil asupra dezvoltării societăților noastre.

În ultimii ani, mulți educatori ai adulților au căutat noi abordări, realizând că există noi nevoi în sectorul nostru. Este la fel de evident că noi, în Europa, am întâlnit folkbilding și conceptul de Bildung din spatele lui, precum și faptul că mulți colegi latino-americani s-au întors la Paolo Freire (și la pedagogia oprimaților). După cum s-a menționat mai sus, ar trebui să înțelegem exemplele istorice ca sugestii pentru proiectarea ALE astăzi, nu ca un plan de implementare unu-la-unu.

Ca neamț, sunt deosebit de preocupat să subliniez un pericol asociat conceptului de Bildung, ale cărui consecințe le-am experimentat dureros: educația nu trebuie înțeleasă ca un criteriu de ierarhie socială. Termenul „Bildungsbürgertum” (burghezie educată) descrie o tradiție (germană) complet fatală: ideile autorilor clasici precum GoetheSchiller , Herder sau Lessing, care sunt adesea citați și în dezbaterea actuală despre Bildung, au fost folosite greșit pentru a se distinge de „proletariatul ignorant”. „Educația umanistă” nu a fost în cele din urmă foarte umană, ci mai mult un instrument de demarcație socială.

RISCUL DE POLARIZARE

Este extrem de important să ne modelăm eforturile educaționale în așa fel încât să nu fie  promovată polarizarea societății. Am văzut cât de ușor se întâmplă acest lucru, chiar și într-o situație în care sunt în joc viața și moartea. În timpul pandemiei COVID-19, în special în țările vorbitoare de limbă germană, părți substanțiale ale populației au urmat mesaje iraționale și parțial extremiste, formând o mișcare numită „Querdenker” (în germană „Persoană care gândește în afara cutiei”). Și în actualele dezbateri asupra climei, am văzut că îngrijorarea cu privire la efectele schimbărilor climatice este etichetată drept „o problemă de lux a celor bogați”. Această retorică, promovată de unele grupuri de interese, cu siguranță rezonează în mentalitatea comună a publicului larg.

 

Bildung nu salvează lumea, dar ideile vechi și noi transmise de conceptele circumscrie lui sunt o sursă de inspirație extrem de importantă pentru dezbaterile curente. Intenționăm nimic mai puțin decât o reînnoire a învățării și a educației adulților, cu scopul de a împuternici oamenii să modeleze schimbarea necesară, în solidaritate, împreună. Explorăm cum se poate face acest lucru și orice sugestie este binevenită!

http://www.vapausjavastuu.fi/uwe-gartenschlaeger-bildung/

 

 

Notă: Articolul a fost tradus din engleză și propus pentru promovare de către V. Goraș-Postică, exeprt-cercetător în proiectul Erasmus+ Bildung, care se implementează al doilea an la nivel mondial.  Unul dintre oiectivele acestui proiect constă în promovarea educației nonformale a adulților pe multiple dimensiuni, inlusiv în domeniul dezvoltării durabile. https://prodidactica.md/portfolio/proiectulbildung/

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.