Progresul tehnologiilor digitale și accesul la informație la click distanță au implicații majore asupra domeniului educație. Elevii obișnuiți cu dispozitivele digitale de la vârstă fragedă interacționează cu societatea și asimilează cunoștințe în mod cu totul diferit față de generațiile precedente. Prin urmare, așteptările tinerei generații este ca profesorii să-și adapteze metodele de predare la lumea virtuală în care trăiește ea și să o înarmeze cu competențe pentru o lume a muncii digitalizată și automatizată.

Pentru a răspunde acestor exigențe educaționale, Centrul Educațional PRO DIDACTICA a implementat mai multe proiecte îndreptate spre optimizarea conținutului şi a procesului de învățământ în domeniul TIC, printre care ”Îmbunătățirea calității învățământului vocațional tehnic în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicațiilor/(TIC) din Republica Moldova”, ”Parteneriate pentru calitatea şi relevanța învățământului profesional tehnic în domeniul TIC din Republica Moldova”, Shift Edu ”Competențe digitale pentru angajare în economia modernă”. Ultimul, derulat în perioada decembrie 2018-noiembrie 2021, cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare a vizat integrarea tehnologiilor informaționale şi comunicaționale în procesele de administrare, predare și învățare în învățământul profesional tehnic, prin dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor manageriale și didactice, elaborarea de resurse educaționale digitale pentru mai multe meserii și specialități și crearea de clase moderne, care oferă un mediu de învățare regândit, amenajat şi dotat pentru un proces educațional interactiv și flexibil, adaptat nevoilor de învățare ale elevilor de astăzi.

Pe durata proiectului, au fost dezvoltate, acreditate și instituționalizate două programe de formare continuă: 1) ”Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice din învățământul profesional tehnic” și 2) ”Dezvoltarea competenței de creare a resurselor educaționale digitale deschise pentru învățământul profesional tehnic”. Participând la aceste programe, cursanții au însușit abilități de proiectare a lecțiilor prin integrarea tehnologiilor și platformelor moderne de învățare, de management al clasei la distanță, de dezvoltare a resurselor digitale, de evaluare online, ceea ce le-a facilitat tranziția către învățarea online în perioada pandemiei COVID19. Astfel, profesorii din învățământ profesional tehnic au reușit să treacă peste mai multe obstacole și să răspundă mai multor provocări, depășind teama de necunoscut și de tehnologie. Rezultatul nu s-a lăsat așteptat și elevii au devenit mai activi la ore, fiind captivați de materii transferate pe pagini web, de cărți audio și librării virtuale, de postere și prezentări interactive. 

O altă inițiativă foarte apreciată realizată în cadrul proiectului ShiftEdu a fost crearea comunității online a profesorilor din învățământul profesional tehnic, care a permis schimb de experiență și bune practici, de discuții axate pe probleme actuale și subiecte de interes comun legate de dezvoltarea competențelor digitale și de integrare TIC în procesul educațional. Platforma, accesibilă la distanță unui număr de aproape 2000 de participanți, a răspuns nevoilor curente de dezvoltare ale acestora și a facilitat accesul la diferite resurse educaționale și oportunități de creștere profesională și personală.

Pe lângă proiectele implementate cu suportul valoros al partenerilor de dezvoltare, care au contribuit direct la consolidarea capacităților actorilor educaționali pe această dimensiune, Centrul elaborează și desfășoară programe de formare continuă care au drept finalitate dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice și manageriale. Or, acestea sunt inerente aici și acum, când ne dorim să  oferim fiecărui copil contexte autentice pentru valorificarea plenară a  potențialului și șanse sporite pentru o integrare socială și profesională de succes.

Recent, a avut loc o Conferință națională importantă pentru anul jubiliar CE PRO DIDACTICA – 25 de ani de activitate, dedicată aniversării disciplinei opționale pentru educația timpurie și învățământul primar – Cultura bunei vecinătăți (CBV). Evenimentul a fost sprijinit de GPAAC Nonviolence international, reprezentat de dl Andrei KAMENȘCIKOV, inițiatorul și promotorul educației interculturale și a educației pentru pace, prin intermediul mai multor proiecte cu suport internațional. Astfel, peste 30 de cadre didactice și manageriale din grădinițe și școli primare, reprezentanți ai OLSDÎ și ai societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului au celebrat succesele copiilor, ale părinților, ale învățătorilor și educatorilor, alfabetizați în domeniul educației interculturale, cu perspective clare de dezvoltare continuă a competenței respective, inclusiv a atitudinilor tolerante și pline de respect, a comunicării nonviolente,  al comportamentelor pașnice în contexte marcate de diversitate culturală.

Concepția integratoare a disciplinei a fost adaptată și dezvoltată de colegii noștri V. GORAȘ-POSTICĂ, A. NIKITCENKO și D. STATE, Ef. MUSTEAȚĂ, E. TULBA, Sv. TURCEAK,  în baza unei inițiative inovative a unui grup de autori din Ucraina, proveniți din Crimeea, coordonați de dna M. ARADJIONI: https://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/10/Curriculum_CBV_RO.pdf.

Printre principalele rezultate calitative ale proiectelor dedicate pilotării și ulterior,  implementării la scară națională a disciplinei CBV, menționăm: primul și unicul obiect de educație interculturală în planul cadru pentru clasele  primare din R. Moldova; unica disciplină cu obiective și conținuturi similare predată în toată țara, inclusiv zona transnistreană, în limbile română și rusă; colaborare eficientă în predare-învățarea disciplinei cu Ministerul Educației și Cercetării și cu reprezentanții OLSDÎ; proiect credibil pentru diverși parteneri de dezvoltare, inclusiv GPPAC (Parteneriate Globale pentru Prevenirea Conflictelor Armate), Institutul Suedez pentru Pace și Arbitraj, Uniunea Europeană și PNUD în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii; The Black Sea Trust for Regional Cooperation, deschiși spre conectarea directă a educației interculturale cu educația pentru pace, pentru bună înțelegere și dezvoltare, pentru democrație etc. (https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/)

 De asemenea disciplina dată este asigurată integral cu Curriculum, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum, cu Ghid metodologic, Caiete pentru elevi la fiecare clasă (Eu, familia mea și vecinii; Baștina mea; Muncim, învățăm și ne odihnim împreună; Țara mea – mândria mea!), în limbile română și rusă, cu multiple materiale didactice ajutătoare, inclusiv audio și video, disponibile și în versiune digitală ca resurse educaționale deschise – https://drive.google.com/drive/folders/1Q9nb4X6IySXXztqdog7TWu9ObetLRx5.

Ca rezultat,  după ce ani la rândul s-au organizat multiple programe de formare cu experți-formatori naționali și internaționali, iar la nivel local, s-a colaborat și se colaborează eficient cu familia și comunitatea în procesul de predare-învățare, peste 8000 de elevi, în jur de 280 de profesori din 230 instituții și părinți și-au dezvoltat competența interculturală în mod  interactiv și coerent.  Impactul durabil al proiectului a fost evaluat și promovat, dar și exprimat cu recunoștință de toți actorii implicați. Invităm în continuare pe colegii din grădinițe și școli primare să beneficieze de această ofertă educațională atractivă și utilă.

Anul fondării Centrului Educațional PRO DIDACTICA – 1998 – a coincis cu începuturile unui proces care a ieșit din limitele proiectului RWCT, sau LSDGC: Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Ce a însemnat acest prim proiect pentru sistemul educațional din R. Moldova? La suprafață, partea cea mai vizibilă a fost implementarea câtorva zeci de tehnici interactive, testate de profesorii participanți la clasă, în cele mai variate circumstanțe. Entuziasmați, cei 48 de cursanți din prima generație de gânditori critici au transferat experiențele de la traininguri în sălile de clasă, în aulele universitare și în numeroase activități de educație a adulților. Au urmat și alte proiecte, de inițiere în gândirea critică, de aplicare a tehnicilor de gândire critică la diferite discipline și în varii activități, de implementare a gândirii critice în învățământul universitar, o superbă școală de vară cu studenții (1999, Holercani) și cu profesorii universitari (2000). Au urmat ateliere de formare a altor generații de formatori, iar sistemul de cascadă a funcționat conform prevederilor. În consecință, aceștia au optat, prin încadrarea proprie în activitățile de formare și prin certificare, pentru dezvoltarea gândirii critice. A lor. A elevilor. A comunității în ansamblu, prin deprinderile foștilor elevi și studenți de a aborda problema și de a promova ideea că, pentru majoritatea întrebărilor, nu există un singur răspuns acceptabil.

De la distanța unui sfert de secol din acel octombrie 1998, constatăm că s-a cristalizat o strategie interactivă, care este omniprezentă în instituțiile de învățământ și care se asociază, în primul rând, cu dezvoltarea gândirii critice. În acești ani, strategiile interactive au fost testate și, într-un fel, și-au primit actele de cetățenie în sistemul educațional din R. Moldova. De la implementarea unor tehnici disparate la proiectarea în cadrul ERRE (evocare – realizare a sensului – reflecție – extindere), strategia a mizat pe dezvoltarea competenței de comunicare orală și scrisă, insistând asupra diversității tehnicilor aplicate, a compatibilității lor la o oră. Și comunitatea formatorilor și-a dezvoltat competențele de gândire critică și a reușit să extindă ”aria de acoperire” a proiectului inițial asupra activităților de natură diferită, inclusiv a celor manageriale, de proiectare strategică și de evaluare.

Astăzi, strategiile interactive se regăsesc, la nivel de concepție, în curricula, în ghidurile de implementare, în manuale și auxiliare didactice, iar dezvoltarea gândirii critice se produce prin tehnici sugerate și prin concepte puse la baza demersului. Experiența cursanților, mai bine zis, a adepților, a stat la baza a zeci de articole și teze susținute, prezentări la conferințe științifice, dar mai ales în activitatea profesorilor de zi cu zi. Ajungem să constatăm că demersul interactiv nu poate fi o întâmplare, de la caz la caz, el cuprinde plenar procesul educațional, este propice pentru formarea și dezvoltarea competențelor și declanșează spiritul creativ al celor ce învață.

Gândirea critică, privită azi ca o competență de top, pe care angajatorul o reclamă angajaților în secolul nostru, nu se poate învăța, ea se formează step-by-step, prin procese interactive la clasă. Ea ameliorează comunicarea, relațiile dintre cei ce învață, modelează capacitatea de a discuta civilizat, de a pune la îndoială, de a argumenta logic și de a lua decizii. Ea impune un dialog constructiv între profesor și elevi, între elev și elev. Ea impune ritm și vigoare demersului, iar rezultatele nu întârzie.