Aproape de finalul lui 2023, la 14 decembrie, 42 de reprezentanți ai sistemului educațional – profesori și manageri universitari și școlari, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, profesori, studenți, elevi și părinți, au avut ocazia să participe la Conferința de finalizare a proiectului sus-numit, sprijinit de Fundația pentru Copiii Pestalozzi din Elveția (PCF) și implementat de CE PRO DIDACTICA. În calitate de parteneri s-au implicat în mod activ 3 universități în faza I (2018-2020) – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți  (cu programe de licență), iar în faza  în faza a II-a (2021-2023) au continuat aceste 3 instituții cu programe de masterat, adăugându-se alte 3 instituții – Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – programe de licență.

Scopul evenimentului a fost de a prezenta, a evalua rezultatele proiectului (https://eic.prodidactica.md/)și a împărtăși experiențele și bunele practici legate de promovarea si dezvoltarea educației interculturale (EIC), educației de gen și a protecției copilului în sistemul de învățământ din Republica Moldova.

Obiectivele Conferinței au inclus: actualizarea importanței integrării EIC în sistemul educațional național; explorarea sustenabilității proiectului în cadrul universităților pedagogice; prezentarea modalităților de integrare a EIC în documentele strategice ale universităților; relatarea despre bunele practici de predare-învățare-evaluare a EIC, dar și colectarea feedback-ului privitor la percepția comunităților educaționale vizavi de  promovarea și necesitatea EIC.

Având în vedere obiectivele stabilite și progresele realizate în cadrul proiectului, am convenit să insistăm asupra următoarelor aspecte prioritare în sistemul educațional de la toate nivelurile:

Importanța Educației Interculturale în Curriculumul Național:

Salutăm contribuția reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, prin reprezentanta Dna Doina USACI, care a evidențiat importanța educației interculturale în curriculumul național și recunoașterea necesității continuării eforturilor de integrare a principiilor interculturale în educația publică, dar și evidențierea acestei dimensiuni în profilul profesional al pedagogului modern.

Investiții durabile pentru educația interculturală în Moldova:

Apreciem prezența reprezentanților donatorilor (N. BALTĂ, coordonatoare proiect și O. MOROZAN, responsabilă de domeniul Educație)  și susținem apelul pentru investiții durabile și continui, pentru a asigura sustenabilitatea inițiativelor în acest domeniu crucial. Or, colaborarea echipei CE PRO DIDACTICA cu PCF continuă de mai bine de 10 ani, când Consiliul Național al Tineretului din Moldova a implementat proiecte de educație formală și nonformală la nivel preuniversitar

Integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitare:

Vice-rectorii universităților, dna dr. hab. prof. univ. O. DANDARA (USM) și dna dr. conf. univ. V. PRIȚCAN (USARB), au adus contribuții semnificative în discuții despre integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitară. Această implicare consolidată reprezintă un pas esențial pentru transformarea curriculară în învățământul superior.

Abordarea holistică a EIC din partea CE PRO DIDACTICA:

Contribuția sectorului asociativ este semnificativă și durabilă în promovarea EIC în învățământul din Moldova, începând cu dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și finalizând cu formarea inițială a acestora. Colaborarea cu experți națională și internaționali, conceperea diverselor discipline opționale la nivel preuniversitar și elaborarea curricula și a altor piese curriculare pentru studenții pedagogi, fortificat prin schimbul de resurse din partea organizației, reprezintă un model de parteneriat funcțional și durabil – https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/.

Rezultatele Proiectului (Cristina BUJAC, coordonatoare proiect, dr.hab. prof. univ. Viorica GORAȘ-POSTICĂ, expertă  proiect, Daniela PREAȘCA, expertă monitorizare și evaluare, Vitalie SCURTU, asistent proiect și facilitator IEP Trogen; coordonatoarele instituționale; dr. prof. Maia ȘEVCIUC, dr. conf. Tatiana ȘOVA, dr. conf. Maria IANIOGLO, dr. conf, Larisa SADOVEI, dr. conf. Valentina MÂSLIȚCHI, dr. conf. Nina GORBACIOBA, dr. conf. Valeriana PETCU).

Echipa de implementare a proiectului a prezentat în mod avizat și demn rezultatele cantitative și calitative obținute, evidențiind succesele semnificative în implementarea activităților planificate. Aceste rezultate reflectă angajamentul și profesionalismul echipei în atingerea obiectivelor stabilite. Impactul proiectului la nivel universitar este măsurabil și vizibil, inclusiv prin:

1. Instituirea disciplinei de EIC la nivel universitar pentru toate facultățile cu profil pedagogic, în baza rezultatelor primei faze a proiectului (Ordin MEC nr.1198 din 02.11.2020);
2. Formarea cadrelor manageriale și didactice pentru dezvoltarea complexă a competenței interculturale (CIC).
3. Elaborarea și editarea de curricula EIC, ghiduri metodologice,  suporturi de curs și culegeri de instrumente de evaluare și monitorizare a competenței interculturale la copii, elevi și studenți, ca resurse valoroase la nivel instituțional și național;
4. Pilotarea curricula și a celorlalte piese curriculare, în vederea îmbunătățirii continue a conținutului curricular, dar și a dezvoltării CIC la actorii educaționali;
5. Îmbunătățirea demersurilor EIC în  cadrul practicilor pedagogice, care a reflectat plenar angajamentul în oferirea unei educații de calitate;
6. Activitatea Centrelor de Resurse Didactice în EIC reprezintă o sursă vitală pentru practicieni, evidențiindu-se necesitatea extinderii și consolidării acestor centre.
7. Schimburile interculturale în orășelul copiilor Trogen din Elveția se relevă ca exemple de practici inovatoare de EIC pentru copii și adolescenți, apreciindu-se impactul lor pozitiv asupra dezvoltării libere a personalității participanților, dar și asupra comunităților, în ansamblu.
8. Evaluarea competenței interculturale la studenții facultăților pedagogice a scos în evidență multiple succese, dar și dificultăți, provocări, care necesită atenție suplimentară și dezvoltare continuă.

Perspective și recomandări:

• Realizarea stagiului de practică pedagogică pe o perioadă mai mare de timp, astfel încât să fie posibilă atingerea unor finalități educaționale, inclusiv și pe dimensiunea interculturală, căci să schimbi sau să formezi o competență necesită mai mult timp și efort din partea cadrelor didactice;
• Educarea tinerei generații în cheia interculturalității începând de la o vârstă fragedă;
• Practicarea și exersarea în cadrul orelor universitare a mai multor metode și tehnici interactive de dezvoltare a CIC la viitoarele cadre, pregătirea mai aprofundată în acest domeniu;
• Persoanele responsabile de realizarea stagiilor de practică să propună o listă de conținuturi pe dimensiunea interculturală, ce ar putea fi abordate de către studenți pe perioada practicii;
• În cadrul instituțiilor preuniversitare să fie organizate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare, pe dimensiunile EIC (Zilele Toleranței, a Drepturilor copilului, a Drepturilor omului, a luptei împotriva violenței,  a persoanelor conlocuitoare din R.M., a persoanelor cu CES etc.)
• Implicarea activă a studenților, elevilor în proiecte, programe ce țin de domeniul interculturalității;
• Schimb de experiență și de bune practici cu specialiști din țară și de peste hotare, în vederea optimizării modelelor de dezvoltare a EIC la viitorii pedagogi;
• Diversificarea tematicii publicațiilor științific-metodice (suporturi de curs, articole, ghiduri metodice etc.);
• Continuarea coordonării tezelor de master, licență, în problematica EIC și a educației de gen;
• Organizarea evenimentelor cu caracter educațional la nivel instituțional și comunitar;
• Consolidarea și extinderea colaborării cu Centrele și Laboratoarele din universități și cu instituțiile de practică pedagogică în vederea facilitării debutului profesional al studenților;
• Extinderea relațiilor de parteneriat cu CE PRO DIDACTICA și cu cele 5 universități membre a echipei de proiect;
• Identificarea modalităților de inițiere a unui dialog intercultural eficient între etnia dominantă și minoritățile etnice;
• Dezvoltarea culturii inclusivității în instituțiile de învățământ;
• Valorificarea oportunităților EIC în rezolvarea conflictelor și eliminarea barierelor multiculturale;
• Dezvoltarea toleranței la ambiguitate și incertitudine în conceptualizarea metodologiei de dezvoltare a EIC, având la bază principiul continuității ciclice și asigurării complexității nivelului CIC prin abordare inter- și transdisciplinară (Modelul cercetării pedagogice);
• Manifestarea flexibilității comportamentale în conștientizarea adaptării resurselor la nevoile beneficiarului și a spațiului existent la moment;
• Construirea/elaborarea  modelelor de sincronizare a formelor educației nonformale, formale și informale în promovarea şi dezvoltarea EIC;
• Dezvoltarea continuă a simpatiei pentru alteritate și toleranță, a respectului față de diversitate în promovarea conținuturilor pentru sporirea nivelului CIC
• Implementarea calitativă a documentelor strategice de nivel național și instituțional, care promovează EIC etc.

În încheiere, rezoluția recunoaște succesul proiectului în atingerea obiectivelor sale și subliniază importanța continuării eforturilor pentru consolidarea educației interculturale în Republica Moldova. Această conferință reprezintă un moment crucial în schimbul de bune practici și în definirea direcțiilor viitoare pentru dezvoltarea sustenabilă a EIC în parcursul european al țării noastre. Aducem mulțumiri Fundației pentru Copii Pestalozzi pentru susținere și colaborare; sutelor de studenți de la programele de master și licență implicați, dar și tuturor cadrelor didactice și manageriale participante la inițiativa de pionierat în contextul abordat mai sus.

Progresul tehnologiilor digitale și accesul la informație la click distanță au implicații majore asupra domeniului educație. Elevii obișnuiți cu dispozitivele digitale de la vârstă fragedă interacționează cu societatea și asimilează cunoștințe în mod cu totul diferit față de generațiile precedente. Prin urmare, așteptările tinerei generații este ca profesorii să-și adapteze metodele de predare la lumea virtuală în care trăiește ea și să o înarmeze cu competențe pentru o lume a muncii digitalizată și automatizată.

Pentru a răspunde acestor exigențe educaționale, Centrul Educațional PRO DIDACTICA a implementat mai multe proiecte îndreptate spre optimizarea conținutului şi a procesului de învățământ în domeniul TIC, printre care ”Îmbunătățirea calității învățământului vocațional tehnic în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicațiilor/(TIC) din Republica Moldova”, ”Parteneriate pentru calitatea şi relevanța învățământului profesional tehnic în domeniul TIC din Republica Moldova”, Shift Edu ”Competențe digitale pentru angajare în economia modernă”. Ultimul, derulat în perioada decembrie 2018-noiembrie 2021, cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare a vizat integrarea tehnologiilor informaționale şi comunicaționale în procesele de administrare, predare și învățare în învățământul profesional tehnic, prin dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor manageriale și didactice, elaborarea de resurse educaționale digitale pentru mai multe meserii și specialități și crearea de clase moderne, care oferă un mediu de învățare regândit, amenajat şi dotat pentru un proces educațional interactiv și flexibil, adaptat nevoilor de învățare ale elevilor de astăzi.

Pe durata proiectului, au fost dezvoltate, acreditate și instituționalizate două programe de formare continuă: 1) ”Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice din învățământul profesional tehnic” și 2) ”Dezvoltarea competenței de creare a resurselor educaționale digitale deschise pentru învățământul profesional tehnic”. Participând la aceste programe, cursanții au însușit abilități de proiectare a lecțiilor prin integrarea tehnologiilor și platformelor moderne de învățare, de management al clasei la distanță, de dezvoltare a resurselor digitale, de evaluare online, ceea ce le-a facilitat tranziția către învățarea online în perioada pandemiei COVID19. Astfel, profesorii din învățământ profesional tehnic au reușit să treacă peste mai multe obstacole și să răspundă mai multor provocări, depășind teama de necunoscut și de tehnologie. Rezultatul nu s-a lăsat așteptat și elevii au devenit mai activi la ore, fiind captivați de materii transferate pe pagini web, de cărți audio și librării virtuale, de postere și prezentări interactive. 

O altă inițiativă foarte apreciată realizată în cadrul proiectului ShiftEdu a fost crearea comunității online a profesorilor din învățământul profesional tehnic, care a permis schimb de experiență și bune practici, de discuții axate pe probleme actuale și subiecte de interes comun legate de dezvoltarea competențelor digitale și de integrare TIC în procesul educațional. Platforma, accesibilă la distanță unui număr de aproape 2000 de participanți, a răspuns nevoilor curente de dezvoltare ale acestora și a facilitat accesul la diferite resurse educaționale și oportunități de creștere profesională și personală.

Pe lângă proiectele implementate cu suportul valoros al partenerilor de dezvoltare, care au contribuit direct la consolidarea capacităților actorilor educaționali pe această dimensiune, Centrul elaborează și desfășoară programe de formare continuă care au drept finalitate dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice și manageriale. Or, acestea sunt inerente aici și acum, când ne dorim să  oferim fiecărui copil contexte autentice pentru valorificarea plenară a  potențialului și șanse sporite pentru o integrare socială și profesională de succes.

Recent, a avut loc o Conferință națională importantă pentru anul jubiliar CE PRO DIDACTICA – 25 de ani de activitate, dedicată aniversării disciplinei opționale pentru educația timpurie și învățământul primar – Cultura bunei vecinătăți (CBV). Evenimentul a fost sprijinit de GPAAC Nonviolence international, reprezentat de dl Andrei KAMENȘCIKOV, inițiatorul și promotorul educației interculturale și a educației pentru pace, prin intermediul mai multor proiecte cu suport internațional. Astfel, peste 30 de cadre didactice și manageriale din grădinițe și școli primare, reprezentanți ai OLSDÎ și ai societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului au celebrat succesele copiilor, ale părinților, ale învățătorilor și educatorilor, alfabetizați în domeniul educației interculturale, cu perspective clare de dezvoltare continuă a competenței respective, inclusiv a atitudinilor tolerante și pline de respect, a comunicării nonviolente,  al comportamentelor pașnice în contexte marcate de diversitate culturală.

Concepția integratoare a disciplinei a fost adaptată și dezvoltată de colegii noștri V. GORAȘ-POSTICĂ, A. NIKITCENKO și D. STATE, Ef. MUSTEAȚĂ, E. TULBA, Sv. TURCEAK,  în baza unei inițiative inovative a unui grup de autori din Ucraina, proveniți din Crimeea, coordonați de dna M. ARADJIONI: https://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/10/Curriculum_CBV_RO.pdf.

Printre principalele rezultate calitative ale proiectelor dedicate pilotării și ulterior,  implementării la scară națională a disciplinei CBV, menționăm: primul și unicul obiect de educație interculturală în planul cadru pentru clasele  primare din R. Moldova; unica disciplină cu obiective și conținuturi similare predată în toată țara, inclusiv zona transnistreană, în limbile română și rusă; colaborare eficientă în predare-învățarea disciplinei cu Ministerul Educației și Cercetării și cu reprezentanții OLSDÎ; proiect credibil pentru diverși parteneri de dezvoltare, inclusiv GPPAC (Parteneriate Globale pentru Prevenirea Conflictelor Armate), Institutul Suedez pentru Pace și Arbitraj, Uniunea Europeană și PNUD în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii; The Black Sea Trust for Regional Cooperation, deschiși spre conectarea directă a educației interculturale cu educația pentru pace, pentru bună înțelegere și dezvoltare, pentru democrație etc. (https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/)

 De asemenea disciplina dată este asigurată integral cu Curriculum, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum, cu Ghid metodologic, Caiete pentru elevi la fiecare clasă (Eu, familia mea și vecinii; Baștina mea; Muncim, învățăm și ne odihnim împreună; Țara mea – mândria mea!), în limbile română și rusă, cu multiple materiale didactice ajutătoare, inclusiv audio și video, disponibile și în versiune digitală ca resurse educaționale deschise – https://drive.google.com/drive/folders/1Q9nb4X6IySXXztqdog7TWu9ObetLRx5.

Ca rezultat,  după ce ani la rândul s-au organizat multiple programe de formare cu experți-formatori naționali și internaționali, iar la nivel local, s-a colaborat și se colaborează eficient cu familia și comunitatea în procesul de predare-învățare, peste 8000 de elevi, în jur de 280 de profesori din 230 instituții și părinți și-au dezvoltat competența interculturală în mod  interactiv și coerent.  Impactul durabil al proiectului a fost evaluat și promovat, dar și exprimat cu recunoștință de toți actorii implicați. Invităm în continuare pe colegii din grădinițe și școli primare să beneficieze de această ofertă educațională atractivă și utilă.