Pe data de 19 noiembrie 2026, 12 reprezentanți ai echipelor de conducere din învățământul profesional tehnic s-au reunit în cadrul seminarului-training„Recuperarea lacunelor în învățare. Instrumente manageriale”. Facilitată de formatorii Valentina Chicu și Serghei Lîsenco și desfășurată pe parcursul a două zile, activitatea are drept scop consolidarea competențelor de planificare și coordonare a activităților, desfășurate la nivel de instituție, cu scopul de a sprijini elevii cu dificultăți și lacune în învățare. Sesiunile interactive au oferit participanților o viziune de ansamblu asupra conceptului de „lacune în învățare” și au facilitat identificarea provocărilor în diminuarea acestora. Participanții au fost familiarizați cu bunele practici din domeniu și au fost ghidați în planificarea unor acțiuni concrete pentru intervenții eficiente.
Agenda celor 6 sesiuni presupune abordarea unor subiecte esențiale pentru domeniu și cuprinde o serie de demersuri aplicative menite să contribuie la formarea competențelor necesare organizării, coordonării și monitorizării procesului de depășire a lacunelor în învățare, inclusiv: de măsurare a nivelului real al cunoștințelor elevilor, de stabilire a cauzelor care au determinat apariția lacunelor, de adaptare a metodelor de predare și a materialelor de suport la ritmul și nevoile fiecărui elev, de alocare eficientă a resurselor disponibile etc.
Activitatea are loc în cadrulproiectului „Consolidarea Sistemului de Educație Profesională Tehnică în Republica Moldova/CONSEPT”, finanțat de Fundația „Liechtenstein Development Service (LED)” și implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” în parteneriat cu Centrul Educațional PRO DIDACTICA.
Pentru femeile de vârsta a treia din Ucraina, strămutarea în alte țări a însemnat mai multă nesiguranță decât pentru celelalte categorii de populație. Renunțarea la viața pe care au avut-o, la familie, casă, serviciu, a fost trăită și mai acut, și mai dureros, și mai marcată de un sentiment de pierdere a viitorului. Cu toate acestea, datorită susținerii comunităților gazdă și a programelor de integrare, multe dintre ele au reușit să se mențină pe linia de plutire sau să o ia de la un capăt. Este și cazul Svetlanei, o refugiată din regiunea Odesa.
În Moldova, a ajuns la Centrul de Plasament Temporar al Refugiaților din Criuleni. Era anul 2022. Pentru a depăși mai ușor starea de incertitudine, a început să participe la activitățile organizate de Spațiul Sigur al Școlii Profesionale din localitate. Această alegere a avut un efect benefic asupra stării sale sufletești. Atât interacțiunea cu alte refugiate și cu femeile din oraș, cât și întâlnirea unor persoane cu interese și preocupări comune au făcut-o cu timpul să se simtă parte a ceva important pentru ea, a unui întreg. Activitățile în care s-a implicat au reprezentat și un prilej de a-și descoperi noi calități, de a comunica, de a lega prietenii. Existența ei a început să intre într-o altă albie – una în care teama de necunoscut ceda locul gândului că ar putea redeveni stăpână pe propria viață.
A urmat o altă treaptă. Propunându-și să afle lucruri noi, să-și dezvolte competențele și să petreacă timpul într-un mod plăcut și util, s-a înscris la programul de microcalificare „Cusător”, desfășurat în cadrul proiectului„Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate”. Contactul cu o meserie total diferită de ceea ce făcuse acasă – în calitate de asistentă medicală într-o stațiune balneară din Sergheevca – i-a deschis calea spre o altă pasiune. „Le mulțumesc tuturor pentru această oportunitate, în special profesoarei noastre, doamna Straistari, care ne-a învățat, cu multă înțelegere și răbdare, cum să luăm corect măsurile, să croim și să coasem, să lucrăm cu mașina de cusut și cea de surfilat”, mărturisește protagonista noastră.
Din cauza vârstei și a stării de sănătate, la absolvirea programului Svetlana nu s-a angajat în câmpul muncii. Însă abilitățile dobândite în cadrul acestuia sunt aplicate cu multă dibăcie în viața de zi cu zi – pentru a-și repara și coase haine, dar și pentru a-i ajuta, la solicitare, pe colegii din Centrul de Plasament.
În prezent, ea continuă să frecventeze activitatea vocațională „Arta de a coase” din grila Spațiului Sigur pentru femei și fete, perfecționându-și măiestria, creând și regăsindu-se.
Prin exemplul său, Svetlana a demonstrat că niciodată nu este prea târziu să înveți o nouă meserie, nu neapărat pentru a o profesa, ci pentru a avea o ocupație care să îți aducă satisfacție, să te facă să te simți apreciat, să-ți redea liniștea interioară și să-ți continui drumul.
Proiectul „Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate” este implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.
Conferința finală a proiectului Erasmus+ finanțat de UE „Transformarea formării cadrelor didactice pentru o tranziție verde și digitală în Armenia și Moldova” (T4GREEN) a avut loc la Universitatea Pedagogică de Stat Armeană „Khachatur Abovian” (ASPU) din Erevan, Armenia, pe 8-9 noiembrie curent. Reprezentanții Centrului Educațional PRO DIDACTICA, partener de implementare, a participat online la acest eveniment de bilanț.
Coordonat de ASPU, proiectul, cu o durată de trei ani, reunește 13 organizații partenere din Armenia, R. Moldova, Portugalia, Cehia și Spania. Acesta își propune să modernizeze formarea cadrelor didactice ca răspuns la nevoile educaționale în continuă evoluție, să sprijine tranziția ecologică și digitală și să promoveze abordări inovatoare ale predării și învățării. Cinci universități din Armenia și R. Moldova au participat la revizuirea și pilotarea programelor de formare a cadrelor didactice, susținute de parteneri europeni.
Conferința a oferit oportunitatea de a împărtăși realizările proiectului și de a discuta implicațiile acestora pentru dezvoltarea curriculumului, consolidarea capacităților personalului academic și politica națională de formare a cadrelor didactice în ambele țări.
În discursul său de deschidere, rectorul interimar al ASPU, Araksia Svajyan, a evidențiat prioritățile-cheie ale proiectului, inclusiv elaborarea proiectelor de Concepte Naționale pentru Formarea Profesorilor pentru perioada 2027-2035 în Armenia și R. Moldova, alături de revizuirea și pilotarea programelor de licență, master și programe cu credite scurte. Ea a subliniat importanța integrării sustenabile a tehnologiilor digitale și educației incluzive în pregătirea viitorilor profesori.
Discursuri de deschidere au fost susținute și de Tamara Sargsyan, șefa Departamentului de Educație Generală din cadrul Ministerului Educației, Științei, Culturii și Sportului din Armenia, și de Marianna Sargsyan, coordonatoarea Biroului Național Erasmus+ din Armenia.
Coordonatoarea proiectului, Raisa Avetyan, a prezentat o prezentare generală a activităților și a principalelor rezultate, urmărind procesul de la analiza ofertei și nevoilor existente în domeniul formării profesorilor până la revizuirea și pilotarea curriculumului. Această colaborare a implicat cadre didactice universitare, studenți și experți europeni.
Un punct central al conferinței a fost discutarea proiectului de Concepte Naționale pentru Formarea Profesorilor pentru perioada 2027-2035 în Armenia și R. Moldova. Reprezentanții ministerelor educației din cele două țări au prezentat procesul de dezvoltare, concluziile consultărilor publice care au implicat comunitatea didactică, stadiul actual al proiectelor și foile de parcurs pentru implementare.
Reprezentanții celor cinci universități participante au împărtășit programele lor revizuite și pilotate de formare a cadrelor didactice, contribuțiile la pachetele de lucru ale proiectului și lecțiile învățate pe parcursul implementării. Aceste prezentări au evidențiat eforturile colective ale parteneriatului de a integra abordări ecologice, digitale și incluzive în formarea cadrelor didactice.
Programul a inclus, de asemenea, o discuție intitulată „Trei ani mai târziu: Cum transformă inteligența artificială educația verde și digitală”, explorând implicațiile inteligenței artificiale pentru aceste priorități educaționale.
Conferința a prezentat investiții practice în mediile de predare și învățare. O sală de clasă nou echipată a fost inaugurată la ASPU – a treia înființată la universitate cu sprijinul T4GREEN – pentru a consolida predarea susținută de tehnologie și a dezvolta în continuare mediul de învățare digitală.
Contribuțiile studenților au fost prezentate în „Galeria T4GREEN”, care a expus lucrări dezvoltate de studenții ASPU în timpul pilotării programelor revizuite. Exemplele au inclus proiecte în clasă concepute pentru a reduce utilizarea hârtiei și a resurselor digitale de învățare, ilustrând modul în care sustenabilitatea și abordările digitale pot fi traduse în practica educațională.
Conferința a reunit politica, programa școlară și realizările la nivel de clasă ale parteneriatului, oferind o platformă pentru discuții despre utilizarea continuă a rezultatelor proiectului și despre dezvoltarea viitoare a formării cadrelor didactice în Armenia și R. Moldova.
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Cras dui orci, dapibus non luctus, ultrices vel nunc. Donec lacinia mattis erat sit amet blandit.