Educația pentru sănătatea feminină – care include alfabetizarea menstruală,  educația pentru igienă intimă, educația pentru sănătate sexuală și reproductivă – este o misiune constantă a Spațiilor Sigure pentru femei și fete ale proiectului ”Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate”. În contextul Zilei Internaționale a Igienei Menstruale, sărbătorită pe 28 mai, rețeaua a desfășurat un șir de activități construite în jurul unui subiect considerat prea des tabu – sănătatea menstruală, care au întrunit refugiate din Ucraina, dar și reprezentante ale comunităților-gazdă din Republica Moldova.

Activitatea organizată de Spațiul Sigur al Universității Tehnice a Moldovei a abordat problematica în cauză prin prisma dialogului dintre mame și fiice. Aceasta a fost concepută pentru a reconfirma rolul esențial al mamei ca primă sursă de informare și ghid principal în insuflarea deprinderilor corecte de îngrijire.

Demersul a debutat cu o inițiere a participantelor în semnificația sărbătorii, care militează pentru demnitate și acces la educație menstruală corectă, fiind instituită la nivel global pentru a combate sărăcia menstruală, a reduce absenteismul școlar și a elimina stigmatul social asociat acestui proces biologic normal.

Vizionarea unui material video educativ a facilitat înțelegerea mecanismelor ciclului menstrual și a factorilor care pot provoca dereglări hormonale, aducând în atenție regulile stricte de igienă. A urmat o analiză a opțiunilor moderne de protecție, care a permis compararea și dezbaterea avantajelor și dezavantajelor acestora. Participantele au învățat lucruri utile care să le ajute să aleagă produsul potrivit în funcție de flux și de activitățile zilnice, dar mai ales cum să le utilizeze corect pentru a preveni infecțiile.

Exercițiul interactiv „Mamă-fiică” a fost dominat de o conversație fără bariere între reprezentantele celor două generații. Mamele au evocat propriile amintiri din adolescență, împărtășind temerile și greșelile de atunci, iar fiicele au vorbit despre sprijinul informațional și emoțional de care au nevoie într-o perioadă decisivă pentru dezvoltarea lor.

Activitatea s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, urmată de reflecții finale și recomandări practice legate de necesitatea unei educări timpurii și a abordării fără inhibiții a acestui subiect în familie și societate, demonstrând că normalitatea, susținerea reciprocă și dialogul liber sunt cele mai bune instrumente pentru a crește o generație de tinere informate și sănătoase. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

Cu suportul Fundației pentru Copii Pestalozzi, în perioada aprilie-mai curent, cele șapte centre comunitare (Digital Hub) ale proiectului au găzduit o serie de sesiuni de informare adresate părinților refugiați din Ucraina. Întâlnirile, având în atenție subiecte importante pentru dezvoltarea noii generații: egalitatea și incluziunea de gen, și-au dorit să le ofere celor 107 de participanți instrumente care să le permită să construiască un mediu sigur și echitabil în familie și în comunitate.

Inițiativa a pornit de la premisa că un copil crescut fără presiunea unor constrângeri de gen are mai multe șanse să se dezvolte armonios, să își valorifice potențialul, să învețe și să interacționeze mai bine cu semenii, dar și cu adulții. Scopul ei principal a fost sprijinirea părinților în înțelegerea modului în care stereotipurile și rolurile prestabilite de gen pot limita sau influența negativ parcursul copiilor.

Agenda sesiunilor, care au inclus module tematice adaptate nevoilor actuale ale familiilor, a fost axată pe trei piloni: drepturi, siguranță și reflecție. Fiind analizate și definite concepte precum ”sex biologic și gen”, ”identitate de gen”, ”exprimare de gen”, ”egalitate de gen”, ”echitate de gen”, ”așteptări sociale” etc., atenția participanților a fost îndreptată către identificarea inegalităților, a prejudecăților și a discriminării bazate pe gen.

Demersurile, concentrate pe exemple de educație în familie și pe măsuri de prevenire a violenței bazate pe gen, au invitat părinții la un exercițiu de autoreflecție privind mesajele pe care le transmit fiilor și fiicelor lor – conștient sau nu. Ei au analizat modul în care așteptările de gen influențează stima de sine, parcursul școlar și viitoarea alegere a profesiei, precum și felul în care comportamentul parental modelează relațiile pe care copilul le va construi cu cei din jur. De asemenea, discuțiile au clarificat ce înseamnă egalitatea de șanse pentru un fiu și o fiică și au subliniat importanța de a-i învăța pe copii, indiferent de gen, cum să se protejeze. Explorând conceptul de „granițe personale” și metodele prin care acesta poate fi explicat copiilor în funcție de vârstă, părinții au învățat să recunoască acele situații din mediul casnic, școlar sau online care sunt nesigure sau care prezintă un pericol real pentru copii.

Impactul acestor sesiuni este oglindit cel mai bine în mărturiile participanților, care au recunoscut că și-ardori să mai participe la astfel de evenimente, catalogându-le drept extrem de utile și interesante. Mulți dintre ei au conștientizat că sunt, adesea fără să vrea, un canal prin care presiunea și normele sociale ajung la copii – cu efecte asupra dezvoltării acestora: „Noi modelăm comportamentul copilului în raport cu cei din jur, insuflându-i regulile din societate. Însă acest proces e unul cu dublu sens, deoarece societatea exercită o influență puternică atât asupra noastră, cât și asupra copiilor”.

Un ecou aparte l-a avut componenta ”incluziune”: „Am început să privesc dintr-o nouă optică modul în care empatia din partea adulților și abordarea incluzivă îi ajută pe copiii refugiați să se adapteze mai repede, să-și păstreze încrederea în sine și să simtă că sunt auziți și respectați. Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la cât de important este să acordăm atenție stării emoționale a copilului, și nu doar reușitei sale școlare sau disciplinei”.

Această repriză de informare a țintit dincolo de ”momentul de față”, fiind  o investiție în viitorul copiilor. Atunci când părinții renunță la tipare și își asumă o educație bazată pe echitate și suport emoțional, cei care beneficiază sunt copiii: dezvoltarea lor într-un climat, familial sau social, empatic și incluziv îi ajută să devină adulți siguri pe sine, toleranți și independenți.

Proiectul „Împuternicirea fetelor și băieților refugiați din Ucraina printr-o educație incluzivă și empatică în Republica Moldova”, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, cu suportul Fundației pentru copii Pestalozzi (Elveția).

Astăzi, 22 mai 2026, la Școala Profesională din Ștefan Vodă a fost lansat programul de calificare parțială (microcalificare) „Confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și reparația acestora”, pentru meseria „Cusător”. Acesta este destinat tinerelor și femeilor refugiate din Ucraina, precum și celor din rândul comunității-gazdă din zona de sud a Republicii Moldova.

La eveniment, desfășurat în cadrul „Inițiativei de sprijinire a persoanelor refugiate”, componenta „Împuternicirea femeilor”, au participat reprezentanți ai echipei de implementare a proiectului, cadre didactice și cele 15 cursante.

Programul de calificare parțială (microcalificare) a fost inclus în oferta de formare continuă a Școlii Profesionale din Ștefan Vodă. Adaptat la nevoile de formare ale beneficiarelor, acesta se va desfășura în format offline și online, în perioada mai-iulie curent. Cele 6 module („Pregătirea cusătorului în industria ușoară pentru activitatea profesională”; „Confecționarea fustelor”; „Confecționarea pantalonilor”; „Confecționarea bluzelor”; „Confecționarea rochiilor”; „Garnisirea, renovarea și repararea îmbrăcămintei”) vor contribui la dezvoltarea competențelor specifice meseriei, în vederea angajării pe piața muncii sau deschiderii unei afaceri proprii. La absolvire, celor 15 cursante le va fi înmânat un Certificat de formare profesională eliberat de Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație și aprobat de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Calificarea obținută le va permite beneficiarelor să profeseze ca: operator mașini de cusut industriale; cusător în fabrici de confecții vestimentare; lucrător în ateliere de croitorie, reparații și modificări de îmbrăcăminte; specialist în garnisire și finisare articole textile; asistent modelier, pregătitor materiale sau controlor de calitate.

Prin implementarea unor astfel de programe, microcalificarea devine mai mult decât un instrument de formare profesională. Ea este o ușă deschisă spre independență. Competențele obținute le vor oferi femeilor refugiate din Ucraina și celor din Moldova șansa de a-și reface viața, abilitarea economică aducând stabilitate financiară familiilor acestora, dar și beneficii economiei locale.

Proiectul Inițiativa de sprijinire a persoanelor refugiate este implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.