În perioada 18 noiembrie-11 decembrie curent, circa 180 de cadre didactice din 7 instituții de
învățământ general din Republica Moldova (LT „Mihail Kogălniceanu”, LT „Lucian Blaga”, LT „Vasile
Alecsandri” și „Tudor Vladimirescu” din mun. Chișinău; LT „Gheorghe Palade” (Puhoi), LT „Țipala”,
Gimnaziul „Văratic”, Gimnaziul „Gangura” din r. Ialoveni) au participat la activitățile desfășurate de
Centrul Educațional PRO DIDACTICA în cadrul programului național Investim în profesori.

Susținut financiar de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, programul a fost implementat de un consorțiu de 6 parteneri: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Centrul Educațional PRO DIDACTICA și Centrul Republican de
Asistență Psihopedagogică. Acesta și-a propus să le ofere cadrelor didactice baza teoretică și practică
necesară formării competențelor specifice domeniului psihopedagogic, pentru a răspunde nevoilor la
zi ale educabililor. Ghidați de peste 20 de formatori PRO DIDACTICA, pe parcursul celor 300 de ore
de training, de activități de studiu individual și de mentorat, de sesiuni de follow-up, desfășurate cu
prezență fizică (în cadrul instituțiilor de învățământ) și în format online, cursanții au parcurs
conținuturi utile pentru perfecționarea prestației la clasă, structurate în 6 module: Cadrul normativ al
activității cadrului didactic; Inteligența emoțională; Relația cadrului didactic cu elevii; Cadrul
didactic și părinții elevilor: comunicare, implicare, parteneriate; Relevanța învățării; Educația
incluzivă. La finele instruirii, rugați să numească factorii care au avut un impact semnificativ asupra
succesului, calității și eficacității programului, cursanții au evidențiat următoarele: profesionalismul
formatorilor, formele de organizare a demersurilor, tematicile de actualitate, suporturile de curs bine
structurate, atmosfera de învățare stimulativă, interesul și deschiderea beneficiarilor etc.

Din martie 2022 până în prezent, tot sunt întrebată: De ce vă implicați atât de profund? De ce vă interesați de soarta fiecăruia dintre ei? Sunt maturi, se descurcă și singuri…
Da, sunt maturi. Dar fiecare a avut o poveste de succes, fiecare a avut planuri pentru viitor și fiecare și-a dorit un alt destin, nu unul frânt la 24 februarie 2022. I-am cunoscut în perioade diferite, dar în același mod: ne-au pășit pragul, căutând un loc sigur pentru copiii lor. Și am reușit să-i ajutăm să se regăsească. În cadrul proiectului implementat în comun de UNFPA și C.E. PRO DIDACTICA s-au întâmplat multe lucruri frumoase. S-au întâmplat chiar minuni.

Ana Maximovici. Psihologă, art-terapeută, psihodiagnosticiană. Este mamă a doi copii: de 7 și de 2 ani. Timp de 9 luni, a participat la toate activitățile din cadrul proiectului organizate de Centru pentru mamele din Ucraina, a urmat cursul de bază de studiere a limbii române. La un moment dat, a spus că este dispusă să acorde asistență psihologică profesionistă refugiaților traumatizați de război, deoarece singură a trăit această stare, a parcurs toate etapele ei și știe cum să-și ajute compatrioatele. A depus dosarul și a obținut un loc de muncă. În prezent, acordă asistență psihologică nu doar refugiatelor din Ucraina, dar și beneficiarilor din Chișinău. Mai mult: în decembrie 2023, a fost formator de bază în cadrul seminarului municipal adresat managerilor instituțiilor de învățământ extrașcolar organizat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Primăriei Chișinău.

Svetlana Ghițman. A venit în Chișinău cu 3 copii: doi − ai săi și unul al surorii. S-a pomenit, la 27 de ani, singură, într-un loc nou, fără suport. Venind la noi, a urmat cursurile de limba română, a participat la sesiunile de consiliere psihologică, a frecventat lecțiile de familiarizare cu cultura Moldovei. La solicitare, i-am facilitat înscrierea la cursuri de reorientare profesională. Acum își deschide propriul cabinet de manichiură.

Iulia Timanovskaia, Odesa, și Raisa Sakaliuk, Kiev. Ambele au studii pedagogice. Ambele au băieți adolescenți, care au venit la Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău zilnic pentru a-și continua studiile la distanță în baza programei de învățământ din Ucraina. Cele două refugiate au beneficiat de întreg setul de servicii oferite de Centru. Ambele au depus dosarul pentru un concurs al UNICEF și acum sunt ambasadoarele acestei organizații în gestionarea crizei refugiaților.
Sunt doar patru nume din cca 70. Refugiate care au găsit în ele forță să fie un model de verticalitate, un model demn de urmat. De aceea, ori de câte ori sunt întrebată: De ce vă implicați atât de profund? Răspunsul este același: Pentru că merită!

Proiectul „Inițiativa de sprijinire a refugiaților” este implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova.

Aproape de finalul lui 2023, la 14 decembrie, 42 de reprezentanți ai sistemului educațional – profesori și manageri universitari și școlari, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, profesori, studenți, elevi și părinți, au avut ocazia să participe la Conferința de finalizare a proiectului sus-numit, sprijinit de Fundația pentru Copiii Pestalozzi din Elveția (PCF) și implementat de CE PRO DIDACTICA. În calitate de parteneri s-au implicat în mod activ 3 universități în faza I (2018-2020) – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți  (cu programe de licență), iar în faza  în faza a II-a (2021-2023) au continuat aceste 3 instituții cu programe de masterat, adăugându-se alte 3 instituții – Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău – programe de licență.

Scopul evenimentului a fost de a prezenta, a evalua rezultatele proiectului (https://eic.prodidactica.md/)și a împărtăși experiențele și bunele practici legate de promovarea si dezvoltarea educației interculturale (EIC), educației de gen și a protecției copilului în sistemul de învățământ din Republica Moldova.

Obiectivele Conferinței au inclus: actualizarea importanței integrării EIC în sistemul educațional național; explorarea sustenabilității proiectului în cadrul universităților pedagogice; prezentarea modalităților de integrare a EIC în documentele strategice ale universităților; relatarea despre bunele practici de predare-învățare-evaluare a EIC, dar și colectarea feedback-ului privitor la percepția comunităților educaționale vizavi de  promovarea și necesitatea EIC.

Având în vedere obiectivele stabilite și progresele realizate în cadrul proiectului, am convenit să insistăm asupra următoarelor aspecte prioritare în sistemul educațional de la toate nivelurile:

Importanța Educației Interculturale în Curriculumul Național:

Salutăm contribuția reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, prin reprezentanta Dna Doina USACI, care a evidențiat importanța educației interculturale în curriculumul național și recunoașterea necesității continuării eforturilor de integrare a principiilor interculturale în educația publică, dar și evidențierea acestei dimensiuni în profilul profesional al pedagogului modern.

Investiții durabile pentru educația interculturală în Moldova:

Apreciem prezența reprezentanților donatorilor (N. BALTĂ, coordonatoare proiect și O. MOROZAN, responsabilă de domeniul Educație)  și susținem apelul pentru investiții durabile și continui, pentru a asigura sustenabilitatea inițiativelor în acest domeniu crucial. Or, colaborarea echipei CE PRO DIDACTICA cu PCF continuă de mai bine de 10 ani, când Consiliul Național al Tineretului din Moldova a implementat proiecte de educație formală și nonformală la nivel preuniversitar

Integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitare:

Vice-rectorii universităților, dna dr. hab. prof. univ. O. DANDARA (USM) și dna dr. conf. univ. V. PRIȚCAN (USARB), au adus contribuții semnificative în discuții despre integrarea dimensiunii educației interculturale în documentele de dezvoltare strategică universitară. Această implicare consolidată reprezintă un pas esențial pentru transformarea curriculară în învățământul superior.

Abordarea holistică a EIC din partea CE PRO DIDACTICA:

Contribuția sectorului asociativ este semnificativă și durabilă în promovarea EIC în învățământul din Moldova, începând cu dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și finalizând cu formarea inițială a acestora. Colaborarea cu experți națională și internaționali, conceperea diverselor discipline opționale la nivel preuniversitar și elaborarea curricula și a altor piese curriculare pentru studenții pedagogi, fortificat prin schimbul de resurse din partea organizației, reprezintă un model de parteneriat funcțional și durabil – https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/.

Rezultatele Proiectului (Cristina BUJAC, coordonatoare proiect, dr.hab. prof. univ. Viorica GORAȘ-POSTICĂ, expertă  proiect, Daniela PREAȘCA, expertă monitorizare și evaluare, Vitalie SCURTU, asistent proiect și facilitator IEP Trogen; coordonatoarele instituționale; dr. prof. Maia ȘEVCIUC, dr. conf. Tatiana ȘOVA, dr. conf. Maria IANIOGLO, dr. conf, Larisa SADOVEI, dr. conf. Valentina MÂSLIȚCHI, dr. conf. Nina GORBACIOBA, dr. conf. Valeriana PETCU).

Echipa de implementare a proiectului a prezentat în mod avizat și demn rezultatele cantitative și calitative obținute, evidențiind succesele semnificative în implementarea activităților planificate. Aceste rezultate reflectă angajamentul și profesionalismul echipei în atingerea obiectivelor stabilite. Impactul proiectului la nivel universitar este măsurabil și vizibil, inclusiv prin:

1. Instituirea disciplinei de EIC la nivel universitar pentru toate facultățile cu profil pedagogic, în baza rezultatelor primei faze a proiectului (Ordin MEC nr.1198 din 02.11.2020);
2. Formarea cadrelor manageriale și didactice pentru dezvoltarea complexă a competenței interculturale (CIC).
3. Elaborarea și editarea de curricula EIC, ghiduri metodologice,  suporturi de curs și culegeri de instrumente de evaluare și monitorizare a competenței interculturale la copii, elevi și studenți, ca resurse valoroase la nivel instituțional și național;
4. Pilotarea curricula și a celorlalte piese curriculare, în vederea îmbunătățirii continue a conținutului curricular, dar și a dezvoltării CIC la actorii educaționali;
5. Îmbunătățirea demersurilor EIC în  cadrul practicilor pedagogice, care a reflectat plenar angajamentul în oferirea unei educații de calitate;
6. Activitatea Centrelor de Resurse Didactice în EIC reprezintă o sursă vitală pentru practicieni, evidențiindu-se necesitatea extinderii și consolidării acestor centre.
7. Schimburile interculturale în orășelul copiilor Trogen din Elveția se relevă ca exemple de practici inovatoare de EIC pentru copii și adolescenți, apreciindu-se impactul lor pozitiv asupra dezvoltării libere a personalității participanților, dar și asupra comunităților, în ansamblu.
8. Evaluarea competenței interculturale la studenții facultăților pedagogice a scos în evidență multiple succese, dar și dificultăți, provocări, care necesită atenție suplimentară și dezvoltare continuă.

Perspective și recomandări:

• Realizarea stagiului de practică pedagogică pe o perioadă mai mare de timp, astfel încât să fie posibilă atingerea unor finalități educaționale, inclusiv și pe dimensiunea interculturală, căci să schimbi sau să formezi o competență necesită mai mult timp și efort din partea cadrelor didactice;
• Educarea tinerei generații în cheia interculturalității începând de la o vârstă fragedă;
• Practicarea și exersarea în cadrul orelor universitare a mai multor metode și tehnici interactive de dezvoltare a CIC la viitoarele cadre, pregătirea mai aprofundată în acest domeniu;
• Persoanele responsabile de realizarea stagiilor de practică să propună o listă de conținuturi pe dimensiunea interculturală, ce ar putea fi abordate de către studenți pe perioada practicii;
• În cadrul instituțiilor preuniversitare să fie organizate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare, pe dimensiunile EIC (Zilele Toleranței, a Drepturilor copilului, a Drepturilor omului, a luptei împotriva violenței,  a persoanelor conlocuitoare din R.M., a persoanelor cu CES etc.)
• Implicarea activă a studenților, elevilor în proiecte, programe ce țin de domeniul interculturalității;
• Schimb de experiență și de bune practici cu specialiști din țară și de peste hotare, în vederea optimizării modelelor de dezvoltare a EIC la viitorii pedagogi;
• Diversificarea tematicii publicațiilor științific-metodice (suporturi de curs, articole, ghiduri metodice etc.);
• Continuarea coordonării tezelor de master, licență, în problematica EIC și a educației de gen;
• Organizarea evenimentelor cu caracter educațional la nivel instituțional și comunitar;
• Consolidarea și extinderea colaborării cu Centrele și Laboratoarele din universități și cu instituțiile de practică pedagogică în vederea facilitării debutului profesional al studenților;
• Extinderea relațiilor de parteneriat cu CE PRO DIDACTICA și cu cele 5 universități membre a echipei de proiect;
• Identificarea modalităților de inițiere a unui dialog intercultural eficient între etnia dominantă și minoritățile etnice;
• Dezvoltarea culturii inclusivității în instituțiile de învățământ;
• Valorificarea oportunităților EIC în rezolvarea conflictelor și eliminarea barierelor multiculturale;
• Dezvoltarea toleranței la ambiguitate și incertitudine în conceptualizarea metodologiei de dezvoltare a EIC, având la bază principiul continuității ciclice și asigurării complexității nivelului CIC prin abordare inter- și transdisciplinară (Modelul cercetării pedagogice);
• Manifestarea flexibilității comportamentale în conștientizarea adaptării resurselor la nevoile beneficiarului și a spațiului existent la moment;
• Construirea/elaborarea  modelelor de sincronizare a formelor educației nonformale, formale și informale în promovarea şi dezvoltarea EIC;
• Dezvoltarea continuă a simpatiei pentru alteritate și toleranță, a respectului față de diversitate în promovarea conținuturilor pentru sporirea nivelului CIC
• Implementarea calitativă a documentelor strategice de nivel național și instituțional, care promovează EIC etc.

În încheiere, rezoluția recunoaște succesul proiectului în atingerea obiectivelor sale și subliniază importanța continuării eforturilor pentru consolidarea educației interculturale în Republica Moldova. Această conferință reprezintă un moment crucial în schimbul de bune practici și în definirea direcțiilor viitoare pentru dezvoltarea sustenabilă a EIC în parcursul european al țării noastre. Aducem mulțumiri Fundației pentru Copii Pestalozzi pentru susținere și colaborare; sutelor de studenți de la programele de master și licență implicați, dar și tuturor cadrelor didactice și manageriale participante la inițiativa de pionierat în contextul abordat mai sus.