Inaugurat fără fast și pompă, dar cu mult optimism în 2003, Clubul de dezbateri educaționale PAIDEIA își propunea să-i întrunească în fiecare vineri după-masă, în una din sălile Centrului Educațional PRO DIDACTICA, pe cei interesați de subiectele propuse. Inițial, un formator-moderator alegea o temă de discuție și elabora proiectul și materialele de suport, iar tradiția s-a păstrat pe parcursul celor două decenii de activitate. Din 2004, Clubul PAIDEIA a început să funcționeze pe secții, în corespundere cu denumirile disciplinelor, dar secția cea mai populară și mai frecventată – dar și cea mai „în trend” pentru moment – a fost cea de Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Sute de profesori care beneficiaseră de trainingurile de gândire critică aveau acum oportunitatea de a-și aprofunda… și lărgi competențele. Dificultatea venea din nevoia de a se deplasa la Chișinău, însă cursanții veneau atunci și au continuat să vină în următoarele două decenii din toate colțurile țării. On-line-ul impus de carantină, începând cu 2020, a făcut ca ședințele să devină accesibile oricui și de oriunde, dar s-a schimbat și scenariul ședințelor-dezbateri, moderatorii alegând forme de lucru din aria TIC. Atractiv pentru cadrele didactice mai ales datorită problemelor discutate (Ce?), Clubul a devenit concomitent un laborator pentru testarea și rodarea ideilor inovative ale formatorilor și a strategiilor de lucru cu adulții (Cum?). Evităm intenționat formula consacrată „strategii de instruire a adulților”, pentru că, de fapt, nu instruirea este finalitatea acestor sesiuni de dezbateri, ci reorientarea demersului didactic de pe făgașul informativ spre cel formativ, reconceptualizarea lecției în care etapa-cheie se considera predarea într-o lecție a cărei activitate principală se consideră învățarea – adică schimbarea de paradigmă.

Schimbarea va deveni, între timp, și finalitatea promovată în procesul formării de formatori. Câteva generații de formatori au trecut prin sălile Centrului și au participat, în diferite perioade, la activități realizate aici, dar și la instruirile în deplasare, care în folclorul de uz intern se numesc turism didactic. Primii chemați și mobilizați au beneficiat de formări consistente la Centrul de limbi moderne din Iași și Centrul de  dezvoltare managerială din Cluj; a urmat campania amplă Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice, cu formatori din SUA. Între timp, profesori care au cunoscut experiența Centrului în calitate de cursanți au dorit să participe la ea în rol de formatori și echipa a crescut cantitativ și calitativ. Plăcerea comunicării cu cei care gândesc la fel și lucrează în același stil a alimentat ani la rând ședințele din cercul formatorilor, care au fost variate și ca subiecte, și ca format. Primele, cu invitați notorii din exterior (Aurel Codoban, Sorin Cristea, Constantin Cucoș, Simion Zamșa, Gabriel Albu, Xavier Roger, Laurențiu Șoitu), iar următoarele – cu forțe proprii. O întâlnire de câteva ore cu colegii ne încarcă tuturor bateriile și ne face să observăm aspecte și nuanțe peste care treceam cu vederea anterior, dar mai ales ne oferă posibilitatea unei comunicări didactice nonformale. Întrunirile ne marchează și ne mobilizează, indiferent dacă au avut durata de o săptămână a unei școli de vară, a unei zile de sâmbătă sau a unei după-amiezi de vineri: inovația, atmosfera caldă, deschiderea spre creativitatea didactică și gândirea divergentă, valorificarea celor mai recente idei pedagogice sunt caracteristicile acestor ședințe de suflet. Apariția unor colegi noi la fiecare întâlnire, prin lărgirea sferei de interes și a proiectelor implementate, e o dovadă certă a faptului că investiția în formarea de formatori e de bătaie lungă și se răsfrânge, indubitabil, asupra activității lor la firul ierbii.     

Familiile de ucraineni care au ales să-și dea copiii la grădinițele și școlile din comunitățile-gazdă au parte de un sprijin suplimentar din partea proiectului ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova”, finanțat de Swiss Solidarity și Fundația pentru Copii „Pestalozzi”, Elveția, și implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA.

Acesta țintește o incluziune educațională mai eficientă și constă din:
– consilierea individuală a părinților privind procesul de încadrare în sistemul educațional de la noi, la solicitare;
– meditații la limba română pentru preșcolari și școlari, indiferent de limba de predare a instituției educaționale pe care o frecventează;
– meditații pentru elevi de la toate treptele, în limbile română și rusă, la diverse discipline de studiu: Limba română, Matematică, Citire, Științe, Limba rusă, Limba engleză, Limba franceză, Geografie etc.

Meditațiile, organizate pentru 100 de copii din cele 9 localități partenere, individual sau în microgrup, au loc cu prezență fizică (inclusiv în incinta centrelor comunitare ”DigitalHub”) și online. Acestea sunt realizate de către profesoare și psihologe care au beneficiat de pregătire în cadrul proiectului.
De asemenea, în perioada septembrie-noiembrie curent, circa 100 de copii au primite ghiozdane și un set de rechizite școlare (caiete, albume de desen, hârtie colorată, pixuri, creioane, carioci etc.).

Cele 8 echipe, fiecare alcătuită din reprezentanți ai APL-urilor, Direcțiilor Educație și Direcțiilor Asistență Socială, care au avut sarcina de a întocmi planuri de acțiuni ce ar răspunde nevoilor refugiaților ucraineni în vederea unei mai rapide inserții educaționale și sociale, și-au prezentat produsele. Procesul de concepere a acestora a parcurs câteva etape.

Într-o primă fază, membrii echipelor au participat la un training de dezvoltare a abilităților de elaborare și implementare a unui plan de acțiuni comun, care a fost facilitat de formatoarea Svetlana Șișcanu. Demersul metodologic a fost centrat pe: înțelegerea contextului, determinarea problemelor existente în calea incluziunii refugiaților, stabilirea unei abordări coordonate și integrate în sprijinul acestora. Cursanții au fost familiarizați cu structura unui plan, cu formularea corectă a obiectivelor și cu modele de operaționalizare a acestora.

A urmat o analiză de nevoi la nivel local, care a implicat toate categoriile de refugiați: copii, tineri și adulți. În vizorul reprezentanților APL, Direcțiilor Educație și Direcțiilor Asistență Socială au fost:
– nevoile de bază;
– nevoile de integrare în instituții de educație timpurie, de învățământ general și profesional;
– nevoile de integrare în comunitățile-gazdă.
Reieșind din datele colectate, au fost stabilite obiectivele de atins, orientate spre: îmbunătățirea condițiilor de trai; asigurarea accesului la servicii de suport specializat; dotarea familiilor cu TIC pentru facilitarea accesului copiilor la instruirea la distanță; asigurarea copiilor incluși în sistemul de învățământ din R. Moldova cu rechizite și manuale; organizarea de programe de formare pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale și încadrarea în câmpul muncii a femeilor și bărbaților apte (apți) de muncă; oferirea de suport persoanelor în etate în procesul de incluziune socială; încurajarea participării refugiaților la viața comunității etc. Pentru fiecare obiectiv au fost fixate activități concrete, termenele de realizare, responsabilii, resursele necesare și indicatorii.

Activitatea de elaborare a planurilor comune de acțiuni este direcționată spre consolidarea colaborării dintre APL-uri, Direcțiile Educație și Direcțiile Asistență Socială din raioanele Criuleni, Cimișlia, Călărași, Strășeni, Hâncești, Comrat, Dondușeni și Soroca, în vederea sprijinirii integrării educaționale și sociale a refugiaților ucraineni.

Proiectul ”Suport pentru refugiații ucraineni în Republica Moldova” este finanțat de Swiss Solidarity și Fundația pentru Copii „Pestalozzi”, Elveția, și implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA.