Spațiile Sigure Oranj (SSO) au menirea de a facilita recuperarea și integrarea psihosocială a refugiaților ucraineni: copii, adolescenți, tineri și vârstnici. Unul dintre cele 4 SSO inaugurate în cadrul ”Inițiativei de sprijinire a refugiaților”, lansate de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova, este cel din căminul Școlii Profesionale din Criuleni. Acesta a fost deschis pe lângă Centrul de Plasament Temporar pentru Refugiați Criuleni, unde sunt cazate 79 de persoane:

• 21 copii de 0-9 ani;
• 17 tineri de 10-17 ani;
• 7 tineri de 18-24 ani
• 34 de adulți virsta 24+.

Membrii echipei locale a proiectului, pregătiți în cadrul mai multor programe de formare desfășurate de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în vederea asigurării bunei funcționări a SSO, la elaborarea planului de activitate al spațiului de care sunt responsabili au ținut cont de așteptările, interesele, și vârsta beneficiarilor, incluzând o gamă variată de activități. Programul zilnic conține 2 activități – educaționale, recreative sau de consiliere, care durează 1-2 ore:

• ”Arta meșteșugului”. În cadrul acestei activități, realizate de 2 ori pe săptămână a câte 2 ore academice, copiii și adolescenții participanți (5-16 ani) confecționează articole din materiale textile, hârtie colorată, carton, lut etc. De asemenea, ei sunt inițiați în arta brodatului și croșetatului. Scopul activității vizează dezvoltarea abilităților motorii fine și a creativității, stimularea exprimării de sine Participanții modelează, construiesc și decorează diverse obiecte folosind tehnici dintre cele mai variate.
• ”Art Club”. Atelierele de creație, jocurile distractive și de cunoaștere pe care mizează clubul, care se adresează copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani, își propun să încurajeze exprimarea gândurile, a sentimentelor și a trăirilor prin artă, precum și descoperirea, interpretarea critică și utilizarea informațiilor vizuale. Participanții fac origami, realizează desene, inclusiv tematice.
• Activitățile sportive (volei, tenis de masă, fotbal, badminton etc.) țintesc să contribuie la promovarea modului sănătos de viață, la fortificarea organismului, la dezvoltarea multilaterală a personalității. La activități participă copii de 7-12 ani. În cazul celor de echipă, copiii mai mici de 7 ani sunt admiși cu acordul părinților.
• Activitățile de consiliere sunt axate pe acordarea de suport psihoemoțional. Acestea sunt orientate spre cunoașterea de sine, dezvoltarea emoțională și a empatiei, dobândirea și valorificarea abilităților de comunicare și de socializare. Ele pun accentul pe consolidarea încrederii în sine, pe implicarea și menținerea în activitate a beneficiarilor. Numărul participanților variază între 15 și 20 de persoane. În ceea ce privește adulții, consilierea are loc individual, la dorință, prin discuție liberă, iar în cazul copiilor – atât individual, cât și în grup, prin jocuri educative.

Activitățile, realizate individual, în grup sau în echipe, sunt debrifate de organizatori, facilitator sau psiholog, care completează o fișă cu următoarele compartimente: data și ora desfășurării, numele facilitatorului/psihologului; grupul țintă; numărul de participanți, genul și vârstele acestora; tipul și scopul activității; materialele/echipamentele necesare; conținutul activității; nivelul de implicare al participanților; concluzii privind activitatea. De la o zi la alta, refugiații ucraineni demonstrează un interes tot mai mare pentru activitățile derulate în cadrul Spațiului Sigur Oranj. Participând la demersurile propuse, ei își petrec timpul liber într-un mediu captivant, lipsit de riscul discriminării, își dezvoltă un set de abilități, învață a comunica, inclusiv în limba română, și a stabili relații prietenoase unii cu alții, dar și cu membrii comunității care i-a găzduit.

”Înțeleg că este destul de dificil să nu te gândești la ceea ce se petrece în jurul tău, la rudele tale, la prietenii tăi, la vecinii tăi. Te pot ajuta, îndruma, asculta, ca să te orientezi în această situație ce s-a abătut asupra ta, căci ce poate fi mai important ca surâsul de pe fața ta… Ești confuz, însă să știi că este destul de important să înțelegi ce îți dorești cu adevărat. Aflându-te aici, în Moldova, ai putea să studiezi de rând cu copiii noștri, să înveți limba noastră, dar și s-o cizelezi pe a ta, împreună cu alți copii refugiați, deoarece țara ta natală va avea nevoie de viitor în persoana ta. Desigur, sunt multe de făcut, deci trebuie să-ți sufleci mânecile, să te apuci de treabă, să-ți continui viața. Va veni ziua cînd te vei întoarce acasă… Cred că îți faci planuri grandioase, doar ajutându-te pe tine, îi vei putea ajuta pe alții… Nu lăsa mâinile în jos. Nu e momentul pentru mîhnire și deznădejde. E nevoie să ții capul sus, să nu te lași bătut!”.

Acest fragment a fost extras dintr-o scrisoare adresată unui copil refugiat, elaborată, ca temă de casă, de unul dintre participanții la programul de formare ”Incluziunea socială a adolescenților și a tinerilor refugiați”. Programul, desfășurat offline, în perioada 20-22, 27-28 iunie, de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), în cadrul Inițiativei de sprijinire a refugiaților, ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova, a întrunit membrii echipelor celor 4 ”Spații Sigure Oranj” (SSO) create pe lângă Școala Profesională din Criuleni, Școala Profesională din Nisporeni și Universitatea Tehnică a Moldovei. Scopul instruirii – care a fost moderată de Elena CREANGĂ, Lilia NAHABA, Svetlana ȘIȘCANU, Galina FILIP, Valeriu GORINCIOI, Ludmila ȘCHIOPU, Maria LUNGU și Mariana IORGU – a vizat dezvoltarea competențelor profesionale în acordarea de suport adolescenților și tinerilor ucraineni din centrele pentru refugiați, în vederea atenuării riscului de discriminare și facilitării incluziunii lor sociale.

Pentru activitatea de follow-up, care a avut loc azi, 14 iulie, pe lângă o scrisoare de susținere destinată unui copil, adolescent sau tânăr refugiat, participanții au mai avut de elaborat și un plan de acțiuni îndreptate spre asigurarea stării de bine în ”Spațiile Sigure Oranj”. Lucrările au fost supuse debrifării, primind feedbackul celor prezenți: formatori și colegi.

În final, cursanții au fost familiarizați cu un alt model, cel al unui plan detaliat al activității, care va fi completat lunar pentru fiecare tip de demers realizat în cadrul SSO, fie educațional, fie recreativ. Coordonatorii locali, psihologii, facilitatorii și voluntarii participanți la programul  ”Incluziunea socială a adolescenților și a tinerilor refugiați” au demonstrat și cu această ocazie implicare și deschidere pentru dobândirea de cunoștințe și abilități necesare unui ”Spațiu Sigur Oranj”, un spațiu al stării de bine.