LEADERSHIP-UL INCLUZIV la nivel de grupă/clasă și instituție: dificultăți și oportunități pentru cadrele didactice și manageriale – dezbateri recente la Clubul PAIDEIA

Subiectul abordat săptămâna trecută în cadrul platformei de dezbateri educaționale de la C.E. PRO DIDACTICA, cu participarea a 20 de persoane (manageri, cadre didactice, specialiști din asociațiile obștești de profil) a fost unul de interes sporit, dar și de necesitate stringentă. După trecerea în revistă a reperelor conceptuale aferente, prof. univ. Viorica GORAȘ-POSTICĂ a facilitat discuțiile relevante și schimbul de experiență și bune practici în domeniu. Astfel s-au evidențiat beneficiile practice ale sinergiei dintre educația incluzivă, leadership-ul incluziv, leadership-ul transformațional și leadership-ul democratic. S-a argumentat că aceste imperative politice, fundamentate teoretic și praxiologic, interferează cu pedagogia diversității și cu abilități inerente de influență axiologică, academică și interpersonală.

Fiind promovat în politicile internaționale UNESCO ca necesitate de îmbinare a practicilor eficiente de leadership și a incluziunii în instituțiile de învățământ de toate tipurile, începând cu educația obligatorie, continuând cu cea universitară și terminând cu cea a adulților (de-a lungul și de-a latul vieții), leadership-ul incluziv se impune pe agenda europeană, dar și în practica pedagogică actuală. Or, o instituție, o grupă/clasă incluzivă permite progresul academic al tuturor copiilor/elevilor, luând în considerare specificul psihosocial și particularitățile individuale de învățare și relaționare, integrare socială.

Dispunând de acte normative alineate la standardele internaționale, practicienii au recunoscut atu-urile și sprijinul evident la acest nivel, dar insuficiența resurselor financiare și umane generează dificultăți majore la nivel local/instituțional și, în multe cazuri, se compromit bunele intenții comune de ajutor elementar, dar și de acces la educația de calitate, indispensabile pentru persoanele cu nevoi speciale. Experiențe avansate din proiectele internaționale, implementate inclusiv în colaborare cu sectorul asociativ, au fost apreciate de practicienii de la Căușeni, Călărași, Sângerei, Ialoveni, Chișinău etc., dar necesitatea instituționalizării și asigurării continuității schimbărilor promovate prin fonduri internaționale uriașe, rămâne un imperativ acțional, urmând ca SAP-urile și CREI-urile să se implice la nivel local mai activ, aici și acum, oferind suport profesionist, în mod adecvat și individualizat.

Spre coeziune socială, prin dialog intercultural

Astăzi, 9 aprilie 2024, Spațiul Sigur al Centrului Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău a găzduit masa rotundă cu genericul ”Reziliență și coeziune socială prin dialog intercultural între tinerii refugiați de etnie romă și moldoveni”. Inițiativa, înscrisă în seria de acțiuni desfășurate în cadrul săptămânii culturii rome ”Amare Amala”, în perioada 5-13 aprilie, a avut drept scop identificarea de soluții pentru o mai bună implicare a copiilor și tinerilor de etnie romă în activități de educare și formare, precum și pentru eficientizarea interacțiunii și a comunicării dintre tinerii refugiați și semenii lor din Republica Moldova.

Organizată în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Centrul Educațional PRO DIDACTICA, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport Chișinău, masa rotundă a adunat reprezentanți ai unor instituții de educație formală și nonformală − cadre didactice și lucrători de tineret − și a fost moderată de Cezara Cornienco și Șahin Rădița. Agenda evenimentului a cuprins prezentări (”Spațiile Sigure ”Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști” și ”Testemițanu, 6” din Chișinău: imperative și realizării; ”Romii: istorie, tradiții, stereotipuri și prejudecăți, personalități”); ateliere de lucru (”Unele aspecte de interacțiune multidimensională cu comunitatea romă” și ”Instrumente efective de socializare a adolescenților romi”); discuții; studii de caz; schimb de bune practici.

Participanții la masa rotundă au venit cu un șir de recomandări cu privire la ameliorarea situației pe dimensiunea acces la serviciile educaționale pentru comunitatea romă, pentru administrația publică centrală și locală, pentru instituțiile de învățământ, pentru liderii romi și comunitatea romă, pentru sectorul asociativ.

Spațiile Sigure ”Centrul Orășenesc al Tinerilor Naturaliști din Chișinău” și ”Testemițanu, 6” au fost create în cadrul proiectului ”Inițiativa de sprijinire a refugiaților”, ca parte a Răspunsului Umanitar în Republica Moldova, implementat de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA).

Activități de formare continuă în cadrul proiectului CONSEPT

Un nou episod din cadrul proiectului CONSEPT 5 a întrunit săptămâna trecută, la CE PRO DIDACTICA, profesori și maiștri din instituțiile implicate. 12 participanți au examinat, în perioada 26-28 martie curent, impactul învățării prin cooperare și colaborare asupra formării competențelor profesionale, corelarea dezvoltării gândirii critice, a tehnicilor interactive cu dezvoltarea competențelor pentru secolul al XXI-lea, precum și specificul evaluării muncii de echipă. Activitatea s-a desfășurat offline, ceea ce a permis accentuarea în mod special a unor momente vitale pentru tematica propusă – colaborarea și cooperarea în cadrul activităților didactice, orientată, în ultimă analiză, spre formarea competențelor necesare angajatului: cooperarea, managementul echipei, comunicarea și alte competențe sociale ale elevilor care vor lucra, inevitabil, în echipe. Pe lângă subiectele discutate, cursanții au avut posibilitatea de a exersa „pe viu” cooperarea și colaborarea între ei, formând sau integrându-se, pentru sarcini concrete, în varii echipe. Orice instruire de acest gen – trăită, asimilată, analizată, este urmată de faza transferului asupra activității la clasă și în atelier, în procesul de formare a meseriașilor calificați. Nu au putut să nu apară aspectele problematice ale evaluării lucrului în echipă – evaluarea produsului, a procesului, a contribuției personale, a relațiilor și a comportamentelor.