Cultura Bunei Vecinătăți la 10 ani de implementare în Republica Moldova

Recent, a avut loc o Conferință națională importantă pentru anul jubiliar CE PRO DIDACTICA – 25 de ani de activitate, dedicată aniversării disciplinei opționale pentru educația timpurie și învățământul primar – Cultura bunei vecinătăți (CBV). Evenimentul a fost sprijinit de GPAAC Nonviolence international, reprezentat de dl Andrei KAMENȘCIKOV, inițiatorul și promotorul educației interculturale și a educației pentru pace, prin intermediul mai multor proiecte cu suport internațional. Astfel, peste 30 de cadre didactice și manageriale din grădinițe și școli primare, reprezentanți ai OLSDÎ și ai societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului au celebrat succesele copiilor, ale părinților, ale învățătorilor și educatorilor, alfabetizați în domeniul educației interculturale, cu perspective clare de dezvoltare continuă a competenței respective, inclusiv a atitudinilor tolerante și pline de respect, a comunicării nonviolente,  al comportamentelor pașnice în contexte marcate de diversitate culturală.

Concepția integratoare a disciplinei a fost adaptată și dezvoltată de colegii noștri V. GORAȘ-POSTICĂ, A. NIKITCENKO și D. STATE, Ef. MUSTEAȚĂ, E. TULBA, Sv. TURCEAK,  în baza unei inițiative inovative a unui grup de autori din Ucraina, proveniți din Crimeea, coordonați de dna M. ARADJIONI: https://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/10/Curriculum_CBV_RO.pdf.

Printre principalele rezultate calitative ale proiectelor dedicate pilotării și ulterior,  implementării la scară națională a disciplinei CBV, menționăm: primul și unicul obiect de educație interculturală în planul cadru pentru clasele  primare din R. Moldova; unica disciplină cu obiective și conținuturi similare predată în toată țara, inclusiv zona transnistreană, în limbile română și rusă; colaborare eficientă în predare-învățarea disciplinei cu Ministerul Educației și Cercetării și cu reprezentanții OLSDÎ; proiect credibil pentru diverși parteneri de dezvoltare, inclusiv GPPAC (Parteneriate Globale pentru Prevenirea Conflictelor Armate), Institutul Suedez pentru Pace și Arbitraj, Uniunea Europeană și PNUD în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii; The Black Sea Trust for Regional Cooperation, deschiși spre conectarea directă a educației interculturale cu educația pentru pace, pentru bună înțelegere și dezvoltare, pentru democrație etc. (https://prodidactica.md/despre-noi/rapoarte/)

 De asemenea disciplina dată este asigurată integral cu Curriculum, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum, cu Ghid metodologic, Caiete pentru elevi la fiecare clasă (Eu, familia mea și vecinii; Baștina mea; Muncim, învățăm și ne odihnim împreună; Țara mea – mândria mea!), în limbile română și rusă, cu multiple materiale didactice ajutătoare, inclusiv audio și video, disponibile și în versiune digitală ca resurse educaționale deschise – https://drive.google.com/drive/folders/1Q9nb4X6IySXXztqdog7TWu9ObetLRx5.

Ca rezultat,  după ce ani la rândul s-au organizat multiple programe de formare cu experți-formatori naționali și internaționali, iar la nivel local, s-a colaborat și se colaborează eficient cu familia și comunitatea în procesul de predare-învățare, peste 8000 de elevi, în jur de 280 de profesori din 230 instituții și părinți și-au dezvoltat competența interculturală în mod  interactiv și coerent.  Impactul durabil al proiectului a fost evaluat și promovat, dar și exprimat cu recunoștință de toți actorii implicați. Invităm în continuare pe colegii din grădinițe și școli primare să beneficieze de această ofertă educațională atractivă și utilă.

PRO DIDACTICA 25. Strategii interactive și dezvoltarea gândirii critice

Anul fondării Centrului Educațional PRO DIDACTICA – 1998 – a coincis cu începuturile unui proces care a ieșit din limitele proiectului RWCT, sau LSDGC: Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Ce a însemnat acest prim proiect pentru sistemul educațional din R. Moldova? La suprafață, partea cea mai vizibilă a fost implementarea câtorva zeci de tehnici interactive, testate de profesorii participanți la clasă, în cele mai variate circumstanțe. Entuziasmați, cei 48 de cursanți din prima generație de gânditori critici au transferat experiențele de la traininguri în sălile de clasă, în aulele universitare și în numeroase activități de educație a adulților. Au urmat și alte proiecte, de inițiere în gândirea critică, de aplicare a tehnicilor de gândire critică la diferite discipline și în varii activități, de implementare a gândirii critice în învățământul universitar, o superbă școală de vară cu studenții (1999, Holercani) și cu profesorii universitari (2000). Au urmat ateliere de formare a altor generații de formatori, iar sistemul de cascadă a funcționat conform prevederilor. În consecință, aceștia au optat, prin încadrarea proprie în activitățile de formare și prin certificare, pentru dezvoltarea gândirii critice. A lor. A elevilor. A comunității în ansamblu, prin deprinderile foștilor elevi și studenți de a aborda problema și de a promova ideea că, pentru majoritatea întrebărilor, nu există un singur răspuns acceptabil.

De la distanța unui sfert de secol din acel octombrie 1998, constatăm că s-a cristalizat o strategie interactivă, care este omniprezentă în instituțiile de învățământ și care se asociază, în primul rând, cu dezvoltarea gândirii critice. În acești ani, strategiile interactive au fost testate și, într-un fel, și-au primit actele de cetățenie în sistemul educațional din R. Moldova. De la implementarea unor tehnici disparate la proiectarea în cadrul ERRE (evocare – realizare a sensului – reflecție – extindere), strategia a mizat pe dezvoltarea competenței de comunicare orală și scrisă, insistând asupra diversității tehnicilor aplicate, a compatibilității lor la o oră. Și comunitatea formatorilor și-a dezvoltat competențele de gândire critică și a reușit să extindă ”aria de acoperire” a proiectului inițial asupra activităților de natură diferită, inclusiv a celor manageriale, de proiectare strategică și de evaluare.

Astăzi, strategiile interactive se regăsesc, la nivel de concepție, în curricula, în ghidurile de implementare, în manuale și auxiliare didactice, iar dezvoltarea gândirii critice se produce prin tehnici sugerate și prin concepte puse la baza demersului. Experiența cursanților, mai bine zis, a adepților, a stat la baza a zeci de articole și teze susținute, prezentări la conferințe științifice, dar mai ales în activitatea profesorilor de zi cu zi. Ajungem să constatăm că demersul interactiv nu poate fi o întâmplare, de la caz la caz, el cuprinde plenar procesul educațional, este propice pentru formarea și dezvoltarea competențelor și declanșează spiritul creativ al celor ce învață.

Gândirea critică, privită azi ca o competență de top, pe care angajatorul o reclamă angajaților în secolul nostru, nu se poate învăța, ea se formează step-by-step, prin procese interactive la clasă. Ea ameliorează comunicarea, relațiile dintre cei ce învață, modelează capacitatea de a discuta civilizat, de a pune la îndoială, de a argumenta logic și de a lua decizii. Ea impune un dialog constructiv între profesor și elevi, între elev și elev. Ea impune ritm și vigoare demersului, iar rezultatele nu întârzie.

PRO DIDACTICA 25. Formare de formatori și PAIDEIA

Inaugurat fără fast și pompă, dar cu mult optimism în 2003, Clubul de dezbateri educaționale PAIDEIA își propunea să-i întrunească în fiecare vineri după-masă, în una din sălile Centrului Educațional PRO DIDACTICA, pe cei interesați de subiectele propuse. Inițial, un formator-moderator alegea o temă de discuție și elabora proiectul și materialele de suport, iar tradiția s-a păstrat pe parcursul celor două decenii de activitate. Din 2004, Clubul PAIDEIA a început să funcționeze pe secții, în corespundere cu denumirile disciplinelor, dar secția cea mai populară și mai frecventată – dar și cea mai „în trend” pentru moment – a fost cea de Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice. Sute de profesori care beneficiaseră de trainingurile de gândire critică aveau acum oportunitatea de a-și aprofunda… și lărgi competențele. Dificultatea venea din nevoia de a se deplasa la Chișinău, însă cursanții veneau atunci și au continuat să vină în următoarele două decenii din toate colțurile țării. On-line-ul impus de carantină, începând cu 2020, a făcut ca ședințele să devină accesibile oricui și de oriunde, dar s-a schimbat și scenariul ședințelor-dezbateri, moderatorii alegând forme de lucru din aria TIC. Atractiv pentru cadrele didactice mai ales datorită problemelor discutate (Ce?), Clubul a devenit concomitent un laborator pentru testarea și rodarea ideilor inovative ale formatorilor și a strategiilor de lucru cu adulții (Cum?). Evităm intenționat formula consacrată „strategii de instruire a adulților”, pentru că, de fapt, nu instruirea este finalitatea acestor sesiuni de dezbateri, ci reorientarea demersului didactic de pe făgașul informativ spre cel formativ, reconceptualizarea lecției în care etapa-cheie se considera predarea într-o lecție a cărei activitate principală se consideră învățarea – adică schimbarea de paradigmă.

Schimbarea va deveni, între timp, și finalitatea promovată în procesul formării de formatori. Câteva generații de formatori au trecut prin sălile Centrului și au participat, în diferite perioade, la activități realizate aici, dar și la instruirile în deplasare, care în folclorul de uz intern se numesc turism didactic. Primii chemați și mobilizați au beneficiat de formări consistente la Centrul de limbi moderne din Iași și Centrul de  dezvoltare managerială din Cluj; a urmat campania amplă Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice, cu formatori din SUA. Între timp, profesori care au cunoscut experiența Centrului în calitate de cursanți au dorit să participe la ea în rol de formatori și echipa a crescut cantitativ și calitativ. Plăcerea comunicării cu cei care gândesc la fel și lucrează în același stil a alimentat ani la rând ședințele din cercul formatorilor, care au fost variate și ca subiecte, și ca format. Primele, cu invitați notorii din exterior (Aurel Codoban, Sorin Cristea, Constantin Cucoș, Simion Zamșa, Gabriel Albu, Xavier Roger, Laurențiu Șoitu), iar următoarele – cu forțe proprii. O întâlnire de câteva ore cu colegii ne încarcă tuturor bateriile și ne face să observăm aspecte și nuanțe peste care treceam cu vederea anterior, dar mai ales ne oferă posibilitatea unei comunicări didactice nonformale. Întrunirile ne marchează și ne mobilizează, indiferent dacă au avut durata de o săptămână a unei școli de vară, a unei zile de sâmbătă sau a unei după-amiezi de vineri: inovația, atmosfera caldă, deschiderea spre creativitatea didactică și gândirea divergentă, valorificarea celor mai recente idei pedagogice sunt caracteristicile acestor ședințe de suflet. Apariția unor colegi noi la fiecare întâlnire, prin lărgirea sferei de interes și a proiectelor implementate, e o dovadă certă a faptului că investiția în formarea de formatori e de bătaie lungă și se răsfrânge, indubitabil, asupra activității lor la firul ierbii.