ȘCOLI DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI COLABOREAZĂ ÎN CADRUL UNEI PLATFORME COMUNE PENTRU SPORIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI

UNDP

Mai multe instituții de învățământ de pe ambele maluri ale Nistrului colaborează în cadrul unor platforme comune pentru sporirea calității educației. Grupurile au fost constituite în baza unui proiect al Programului Susținerea măsurilor de promovare a încrederii, implementat de PNUD, cu suportul Uniunii Europene.

Platformele fac parte din cele cinci grupuri tematice – cultură, sport, mediu, sănătate și educație, create pentru îmbunătățirea colaborării între beneficiarii de proiecte de infrastructură renovate în cadrul Programului.

Membrii platformelor specializate în educație și sport participă la activități comune, fac schimb de experiență și elaborează proiecte pentru creșterea calității în educație și implementarea tehnicilor inovative de instruire. Totalurile primului an de activitate au fost făcute publice în cadrul unei mese rotunde, care s-a desfășurat pe data de 28 februarie curent, la Chișinău.

Potrivit Liliei NAHABA, coordonatoare de proiecte la Centrul Educațional PRO DIDACTICA, pe parcursul anului 2017, ONG-uri care gestionează platformele, cadrele didactice și manageriale care fac parte din aceste grupuri au participat la zeci de activități comune, traininguri și seminare, vizite de studiu și schimb de experiență. „Au fost organizate două ateliere tematice în domeniul educației, la Tiraspol și Chișinău, evenimentele având scopul de a fortifica parteneriatele dintre membrii platformei”.

Membrii platformei educație au efectuat mai multe vizite de studiu la instituții de învățământ de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv Liceul Teoretic Evrica din Râbnița; școlile medii din Mălăiești și Butor, raionul Grigoriopol; Liceul Teoretic din satul Avdarma, raionul Comrat etc.

În luna decembrie 2017, cei mai activi participanți ai platformei educație au efectuat o vizită de studiu în Finlanda, unde au luat cunoștință de mai multe structuri de profil educațional, inclusiv Ministerul Educației și Culturii, Agenția Națională Finlandeză pentru Educație, câteva școli, dar și ONG-uri. Iar în februarie 2018, reprezentanții platformei sport au beneficiat de o vizită de studiu în Bulgaria, au participat la masa rotundă Sofia-2018, capitală europeană a sportului, au vizitat mai multe ONG-uri și instituții cu profil sportiv: Centrul de hipism, Centrul Național Olimpic etc.

Antonina LAPICUS, metodist la Grădinița Viorica din satul Pârâta, raionul Dubăsari, una dintre membrele platformei educație, susține că această inițiativă contribuie la consolidarea cooperării între instituțiile de pe malurile Nistrului. Datorită platformei, instituția pe care o reprezintă a obținut un proiect, care este implementat în colaborare cu o instituție de învățământ din orașul Tiraspol. „După instruirea în domeniul scrierii proiectelor, am elaborat și câștigat un proiect comun cu Școala-grădiniță corecțională nr. 44 din orașul Tiraspol, pentru copii cu deficiențe de văz. Recent, am organizat un eveniment comun, la care au participat cadre didactice și părinți din Tiraspol și Pârâta. Ne-am convins pe propriul exemplu că astfel de activități ne unesc și ne ajută să găsim puncte comune pentru dezvoltare și cooperare”, susține Antonina LAPICUS.

O altă membră a platformei educație, Aliona PALEGA, directoarea școlii din satul Butor, raionul Grigoriopol, susține că vizita de studiu în Finlanda a ajutat-o să facă mai multe schimbări în școala pe care o conduce, astfel ca să asigure un învățământ de calitate pentru elevi. „Experiența Finlandei este impresionantă și s-a clădit de-a lungul mai multor decenii. Anumite lucruri pot fi preluate și implementate cu ușurință în instituțiile de învățământ de la noi”.

Din platforma educație fac parte 17 instituții de învățământ de pe ambele maluri ale Nistrului și din platforma sport – 13, care au beneficiat anterior de finanțare pentru proiecte de infrastructură în cadrul Programului Susținerea măsurilor de promovare a încrederii, implementat de PNUD, cu suportul Uniunii Europene.

GÂNDIREA CRITICĂ PENTRU FORMAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

La Centrul Educaţional PRO DIDACTICA continuă implementarea programului Gândirea critică pentru formarea competenţelor profesionale, destinat cadrelor didactice din învăţământul profesional tehnic, şcolile profesionale şi centrele de excelenţă, beneficiari ai proiectului CONSEPT. Astfel, în perioada 23-25 ianuarie 2018,  au început formările pentru 12 cadre didactice, care predau disciplinele de specialitate, realizându-se primul modul al programului, iar în perioada 20-22 februarie, alţi 22 de profesori au participat la implementarea modulului doi.

Citește mai mult

”BUNE PRACTICI DIN ŞCOALA AMERICANĂ” – A DOUA ŞEDINŢĂ A CLUBULUI PAIDEIA

Vineri, 16 februarie 2018, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA a organizat a doua şedinţă a Clubului de dezbateri educaţionale PAIDEIA, facilitat de dna Oxana DRAGUŢA, care a împărtăşit experienţa sa din cadrul Programului de Fellowship Hubert H. Humphrey al Guvernului SUA 2016-2017. De asemenea, agenda clubului a inclus prezentarea unei experienţe din şcoala Londonderry din Harrisburg, capitala Pennsylvaniei, urmată de un interviu prin skype cu directoarea şcolii – Victoria Millard, care a răspuns la întrebările participanţilor clubului, precum şi de o prezentare a experienţei de învăţare de către Clay Cook, voluntar al Corpului Păcii în cadrul Programului Educaţie pentru sănătate în raionul Străşeni.

Prin urmare, pentru prima dată membrii clubului au avut parte de o incursiune în valorile, idealurile şi sistemul educaţional al SUA, cu prezentarea unor exemple vii de şcoală şi a unui absolvent al sistemului educaţional american (vezi prezentările pe: https://drive.google.com/drive/folders/1WBYG8afD1HaxJuTprrDJ6v7cSPLX2wH-).

Am discutat despre democraţie, libertate şi drepturile omului şi cum acestea influenţează discursul educaţional şi practica pedagogică la nivel de şcoală. Politica educaţională din SUA este răspunsul statului la probleme sociale, valurile masive de imigraţie şi abolire a structurilor rigide bazate pe rasă, clasă şi gen. De asemenea, educaţia joacă un rol esenţial în realizarea ideologiei visului american, cu alte cuvinte în realizarea promisiunii că fiecare rezident al SUA are o șansă rezonabilă să devină de succes (precum fiecare și-l definește, material sau de alt ordin), prin eforturile și resursele proprii. Elemente caracteristice, care au ieşit în evidenţă, au fost următoarele: relația profesor-elev de la egal la egal; profesori care recunosc că nu dețin adevărul; încurajarea exprimării opiniei proprii şi dezvoltarea gândirii critice; consilii de elevi puternice; atitudinea umană faţă de greșeală; încurajarea limbajului pozitiv, explicând că acel negativ provoacă suferinţă; toleranța faţă de diversitatea de opinie, rasă, etnie, religie;  voluntariatul etc.

Şcoala Londonderry oferă un program preșcolar și primar (gimnazial), care pune accentul pe dezvoltarea holistică a copilului – socială, emoțională, cognitivă, creativă si fizică. Profesorii în această şcoală consideră că copii se nasc curioşi şi sunt învăţăcei naturali, iar ei au rolul de a facilita învăţarea. Accent primordial se pune pe dezvoltarea aprecierii de sine, precondiție fundamentală pentru învățare de succes și interacțiune socială.

Misiunea Londonderry este să ajute fiecare copil să-și atingă potențialul maxim într-o comunitate diversă, prietenoasă, sigură, grijulie și distractivă. Graţie unui program academic dinamic, copiii învață în ritm propriu să gândească logic, critic și creativ. Implicarea părinților și voluntariatul este o parte integrală a vieții școlare, fiind parte a unui contract a familiei cu școala. Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea socială și emoțională, învățarea strategiilor de soluționare a conflictelor și implicarea în dezvoltarea comunităţii.

Doamna directoare Victoria Millard a răspuns la întrebări cu referire la programul de muncă al profesorilor, combinarea claselor (I-a cu a II-a, III-a cu a IV-a, ş.a.m.d.), promovarea elevilor şi sprijinul celor care rămân în urmă (unde părinţii se implică în calitate de voluntari), teme pe acasă (sunt puţine şi au relevanţă cu experienţa de viaţă) şi modul de învăţare a soluţionării conflictelor (profesorii de clase primare utilizează figuri decupate din carton în formă de ureche şi buze. Copilul care se aşteaptă să asculte i se înmânează ”urechea”, iar cel care va prezenta viziunea sa asupra conflictului va primi ”buzele”. Elevii din clasele mai mari sunt instruiţi în practici de mediere şi cei mai mari îi asistă pe cei mai mici să depăşească conflictele).

Clay Cook a relatat experienţa sa de învăţare în şcoală şi facultate. Printre bunele practici menţionate de Clay şi mai puţin practicate în ţara noastră, au fost următoarele: rapoartele trimise periodic de şcoală părinţilor cu privire la însuşita elevilor (report cards), programe ocupaţionale oferite în liceu în colaborare cu universităţile sau companiile (în cazul lui Clay un program în domeniul medicinii), curriculum la fiecare disciplină (temele, referinţele, procedura de evaluare), oferite fiecărui elev la început de curs; consiliu de elevi foarte activ; program extracurricular bogat, inclusiv sport şi competiţii între şcoli; voluntariat obligatoriu, care contează la admiterea la facultate şi la angajare; politica de interzicere a telefoanelor mobile în şcoală etc.